Statistics:
Visits: 2,377 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajelor din Concert din muzica de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajelor din Concert din muzica de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu |
Personajele sunt supuse unei adânci analize în zonele obscure ale conştiinţei. Tehnica portretistică este modernă. Un personaj este prezentat cu multiple şi variante imagini din partea mai multor personaje, ale personajului însuşi sau conturat de către autoare. Autoarea elaborează portrete în trepte prin tuşe succesive, de la diverse niveluri, din perspective schimbate. Personajele sunt puse să se verifice în situaţii cheie, mai toate trecând pe rând în primul plan ; ele se contemplă singular, se autoobservă, cercetează pe ceilalţi şi sunt observate ca într-un film, scrutate de indivizii din jur. Eroii sau eroinele se prezintă cu o imagine dublă: exterioară, adică masca pentru salvarea aparenţelor
Un rol important joacă în evoluţia personajelor tarele biologice şi sociale. Apar astfel în roman personaje groteşti şi patologice cu valori simbolice, o întreagă estetică a urâtului cum sunt gemenii Hallipa, Mika-Lé Rim, monştri fizici şi morali.
Ada Razu: Orfană şi majoră, cu avere proprie, se măritase cu prinţul Maxenţiu pentru a-şi satisface aspiraţiile nobiliare. Ştia că l-a luat pe prinţ ca să-l plătească.
Scriitoarea prezintă date esenţiale atât despre aspectul fizic cât şi despre viaţa ei: costelivă, campioană de tenis şi la dans, oacheşă şi păroasă, cu faţa negricioasă şi cu ochii aprinşi, mâinile slabe, negre, cu inele mari, printre care un safir uriaş, senzuală şi capricioasă, o călăreaţă admirabilă. Fire mondenă şi de o frivolitate evidentă, vulgară, căsătorită abia de doi ani cu Maxenţiu, nu are curajul să se afişeze în societate cu Lică. Atrasă de aspectul lui fizic, Ada nu ezită să-l vâre în casă, din momentul în care află că el este unchiul “înfumuratei†doamne Hallipa Drăgănescu. Prin această relaţie Ada întrevede posibilitatea de a pătrunde la recepţiile Elenei. Aşa se explică propaganda pe care o face pentru concertul Elenei. Tot din snobism nu ezită să-l scoată din casă pe Maxenţiu, bolnav, la parada sportivă, când va oferi publicului prezenţa lui Lică, angajat la grajdurile sale, pe care societatea trebuia să-l înghită.
Ada este prezentată ÅŸi din prisma lui Lică care o vede ca pe “o Å£igăncuşă uscată ca un drac, cu buze roÅŸii ca sângele închegat ÅŸi cu o pereche de ochi aprinÅŸi sub boneta de piele ce o împodobea, ascuÅ£indu-i mai tare bărbia ascuÅ£ită … o femeiuÅŸcă pipăratăâ€, zicându-ÅŸi în sine: “ce gaÅŸperiţă†sintetizând astfel dintr-o privire calitatea femeii. Lui Marcian însă îi scapă partea vulgară ÅŸi vicioasă a firii ei, crezând-o în naivitatea ÅŸi optimismul său o femeie de treabă.
Maxenţiu: reflectă preocuparea scriitoarei pentru studiul stărilor maladive, declinul fizic, scoţând la suprafaţă intime şi neprevăzute reacţii ale bolnavului, care manifestă o adevărată plăcere de a se autoobserva. Şi Maxenţiu are un secret de care nu-i plăcea să se vorbească, mama lui era o binecunoscută cântăreaţă franceză de varieté, ce avea domeniul “Plăiesele†ca dar de la un prinţ bătrân, tată prezumtiv al lui Maxenţiu, care-l recunoscuse totuşi.
Lică îl vedea ca “un biet coconaÅŸ galben ca de ceară cu gene roÅŸii ÅŸi cu ochi pătaÅ£iâ€. Purta o bărbiţă blondă, ascuÅ£ită, cu fire veÅŸtede, era un bărbat lingav.
Ada în sinea ei spunea : †s-a ramolit de tot, ce sunt ochii ăia galbeni? O stârpitură de viţă mare. Nobil am vrut, nobil am.â€
Hortensia Papadat-Bengescu îl arată evoluând sub influenţa bolii înregistrând conştiinţa iremediabilului, evoluând de la stările de răutate şi egoism la indiferenţa totală asupra tot ce înseamnă viaţă, contactul cu exteriorul.
Lică Trubadurul: îmbogăţeÅŸte galeria tipologică a parvenitului în timpurile moderne. Este o fire boemă, cu apucături de fante de mahala. Despre el aflăm că era certat cu familia pentru că nu învăţase carte, deÅŸi avea neamuri procopsite. Sora lui este Lenora, căsătorită cu moÅŸierul Hallipa, dar care îl tratează pe Lică ca pe câinii bărbatului ei. Cu un fizic agreabil “subÅ£irel, sprinten, cu figura plăcută, cu ochii vioi de veveriţă, părul negru din care se lăsa o buclă mare pe frunte, cu mâinile ÅŸi picioarele mici ÅŸi subÅ£iri ÅŸi dinÅ£ii albi, mărunÅ£i, avea aerul unui ţângău â€. Fire vagabondă, îi plăcea să trăiască pe drumuri.
MaxenÅ£iu îl califică de la început “haimanaua de uliţă, ÅŸnapanulâ€. Guraliv, cu un vocabular picant, deÅŸi era destul de delicat, sobru ÅŸi econom cu punga lui, ÅŸtie să profite comandându-ÅŸi haine cu croială englezească pe banii Adei, încât era o plăcere să-l priveÅŸti.
Bătrânul Vandali vede în el un tânăr şarmant.
Mini când îl vedea la Rim, avea o tresărire. Pe stradă îi părea un haiduc modern a cărui pădure e oraÅŸul. Era temperat ÅŸi nimeni nu-l văzuse beat: †nimic nu-I plăcea mai mult ca banul dobândit prea lesne ÅŸi prin ÅŸiretlic â€.
Sia: e fiica lui, dintr-o legătură de tinereÅ£e cu Lina, era posacă, ursuză ÅŸi greoaie cu o fire primitivă, vulgară cu minte “strâmtăâ€. Fusese instalată ca infirmieră în familia doctorului Rim, imediat după ce terminase ÅŸcoala. Are un sfârÅŸit tragic .
Personajele reflector Mini şi Nory care fac legătura între romanele ciclului Hallipilor sunt prezentate şi ele cu dorinţa de căpătuială şi de a parveni în înalta societate şi preocupate în permananţă de a şti tot ce se întâmplă în Bucureştii acelor timpi.
În afara acestor lumi bolnave reprezentată de Maxenţiu, Rim, Lenora, în roman apar şi anomalii legate de nereuşita gemenilor Hallipa, de încercările de sinucidere ale Elenei şi apoi ale Mikăi-Lé --- o umanitate dominată de instincte.
Concertul din muzică de Bach cu acordurile ei muzicale, care domină întreg romanul, prin sinesteziile sale de sunet şi culoare se încadrează în parte curentului simbolist. De altfel îmbinarea între tradiţional şi modern este specifică Hortensiei Papadat-Bengescu.
Prin romanele sale ea se înscrie în galeria marilor romanciere ale literaturii universale reprezentată de George Sant, George Eliot, surorile Brönte sau Virginia Wolf.
Ÿi lumea interioară, stratificată pe etaje ÅŸi subsoluri ale conÅŸtiinÅ£ei în funcÅ£ie de momentele diferite ale vieÅ£ii lor în situaÅ£iile în care se află. Complexitatea lor se dezvăluie în timp.
Un rol important joacă în evoluţia personajelor tarele biologice şi sociale. Apar astfel în roman personaje groteşti şi patologice cu valori simbolice, o întreagă estetică a urâtului cum sunt gemenii Hallipa, Mika-Lé Rim, monştri fizici şi morali.
Ada Razu: Orfană şi majoră, cu avere proprie, se măritase cu prinţul Maxenţiu pentru a-şi satisface aspiraţiile nobiliare. Ştia că l-a luat pe prinţ ca să-l plătească.
Scriitoarea prezintă date esenţiale atât despre aspectul fizic cât şi despre viaţa ei: costelivă, campioană de tenis şi la dans, oacheşă şi păroasă, cu faţa negricioasă şi cu ochii aprinşi, mâinile slabe, negre, cu inele mari, printre care un safir uriaş, senzuală şi capricioasă, o călăreaţă admirabilă. Fire mondenă şi de o frivolitate evidentă, vulgară, căsătorită abia de doi ani cu Maxenţiu, nu are curajul să se afişeze în societate cu Lică. Atrasă de aspectul lui fizic, Ada nu ezită să-l vâre în casă, din momentul în care află că el este unchiul “înfumuratei†doamne Hallipa Drăgănescu. Prin această relaţie Ada întrevede posibilitatea de a pătrunde la recepţiile Elenei. Aşa se explică propaganda pe care o face pentru concertul Elenei. Tot din snobism nu ezită să-l scoată din casă pe Maxenţiu, bolnav, la parada sportivă, când va oferi publicului prezenţa lui Lică, angajat la grajdurile sale, pe care societatea trebuia să-l înghită.
Ada este prezentată ÅŸi din prisma lui Lică care o vede ca pe “o Å£igăncuşă uscată ca un drac, cu buze roÅŸii ca sângele închegat ÅŸi cu o pereche de ochi aprinÅŸi sub boneta de piele ce o împodobea, ascuÅ£indu-i mai tare bărbia ascuÅ£ită … o femeiuÅŸcă pipăratăâ€, zicându-ÅŸi în sine: “ce gaÅŸperiţă†sintetizând astfel dintr-o privire calitatea femeii. Lui Marcian însă îi scapă partea vulgară ÅŸi vicioasă a firii ei, crezând-o în naivitatea ÅŸi optimismul său o femeie de treabă.
Maxenţiu: reflectă preocuparea scriitoarei pentru studiul stărilor maladive, declinul fizic, scoţând la suprafaţă intime şi neprevăzute reacţii ale bolnavului, care manifestă o adevărată plăcere de a se autoobserva. Şi Maxenţiu are un secret de care nu-i plăcea să se vorbească, mama lui era o binecunoscută cântăreaţă franceză de varieté, ce avea domeniul “Plăiesele†ca dar de la un prinţ bătrân, tată prezumtiv al lui Maxenţiu, care-l recunoscuse totuşi.
Lică îl vedea ca “un biet coconaÅŸ galben ca de ceară cu gene roÅŸii ÅŸi cu ochi pătaÅ£iâ€. Purta o bărbiţă blondă, ascuÅ£ită, cu fire veÅŸtede, era un bărbat lingav.
Ada în sinea ei spunea : †s-a ramolit de tot, ce sunt ochii ăia galbeni? O stârpitură de viţă mare. Nobil am vrut, nobil am.â€
Hortensia Papadat-Bengescu îl arată evoluând sub influenţa bolii înregistrând conştiinţa iremediabilului, evoluând de la stările de răutate şi egoism la indiferenţa totală asupra tot ce înseamnă viaţă, contactul cu exteriorul.
Lică Trubadurul: îmbogăţeÅŸte galeria tipologică a parvenitului în timpurile moderne. Este o fire boemă, cu apucături de fante de mahala. Despre el aflăm că era certat cu familia pentru că nu învăţase carte, deÅŸi avea neamuri procopsite. Sora lui este Lenora, căsătorită cu moÅŸierul Hallipa, dar care îl tratează pe Lică ca pe câinii bărbatului ei. Cu un fizic agreabil “subÅ£irel, sprinten, cu figura plăcută, cu ochii vioi de veveriţă, părul negru din care se lăsa o buclă mare pe frunte, cu mâinile ÅŸi picioarele mici ÅŸi subÅ£iri ÅŸi dinÅ£ii albi, mărunÅ£i, avea aerul unui ţângău â€. Fire vagabondă, îi plăcea să trăiască pe drumuri.
MaxenÅ£iu îl califică de la început “haimanaua de uliţă, ÅŸnapanulâ€. Guraliv, cu un vocabular picant, deÅŸi era destul de delicat, sobru ÅŸi econom cu punga lui, ÅŸtie să profite comandându-ÅŸi haine cu croială englezească pe banii Adei, încât era o plăcere să-l priveÅŸti.
Bătrânul Vandali vede în el un tânăr şarmant.
Mini când îl vedea la Rim, avea o tresărire. Pe stradă îi părea un haiduc modern a cărui pădure e oraÅŸul. Era temperat ÅŸi nimeni nu-l văzuse beat: †nimic nu-I plăcea mai mult ca banul dobândit prea lesne ÅŸi prin ÅŸiretlic â€.
Sia: e fiica lui, dintr-o legătură de tinereÅ£e cu Lina, era posacă, ursuză ÅŸi greoaie cu o fire primitivă, vulgară cu minte “strâmtăâ€. Fusese instalată ca infirmieră în familia doctorului Rim, imediat după ce terminase ÅŸcoala. Are un sfârÅŸit tragic .
Personajele reflector Mini şi Nory care fac legătura între romanele ciclului Hallipilor sunt prezentate şi ele cu dorinţa de căpătuială şi de a parveni în înalta societate şi preocupate în permananţă de a şti tot ce se întâmplă în Bucureştii acelor timpi.
În afara acestor lumi bolnave reprezentată de Maxenţiu, Rim, Lenora, în roman apar şi anomalii legate de nereuşita gemenilor Hallipa, de încercările de sinucidere ale Elenei şi apoi ale Mikăi-Lé --- o umanitate dominată de instincte.
Concertul din muzică de Bach cu acordurile ei muzicale, care domină întreg romanul, prin sinesteziile sale de sunet şi culoare se încadrează în parte curentului simbolist. De altfel îmbinarea între tradiţional şi modern este specifică Hortensiei Papadat-Bengescu.
Prin romanele sale ea se înscrie în galeria marilor romanciere ale literaturii universale reprezentată de George Sant, George Eliot, surorile Brönte sau Virginia Wolf.
Tag-uri: caracterizare, personaje, concert, muzica, referat |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 27 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :