Statistics:
Visits: 1,165 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cantecul spicelor de Tudor Arghezi - referat
Q: | Intreaba despre Cantecul spicelor de Tudor Arghezi - referat |
Cântecul somnului, Cântecul vârstelor, Cântecul focului, Cântec înainte de-a adormi, Cântec pentru anul 2000, Cântec pentru trecut, Cântec din Pompei, Cântec sub stele, Cântecul bradului, Cântecul spicelor, Un cântec sunt reprezintă poezii care, deşi din diferite cicluri, confirmă faptul că fa Lucian Blaga cântecul, cântarea dobândeşte proporţii cosmice, devine lait-motiv, clasicizând o anumită concepţie despre viaţă şi moarte, despre existenţă, potenţând tensiunile.
Discursul p6etic se aşază în curgerea lui sub vraja cântecului, devenit dimensiune statornică a lumii. In unele cazuri motivul cântecului defineşte denumirea ciclului, cum este cazul: Cântecul somnului, C ântecul focului, din care face pare şi poezia Cântecul spicelor. Sentimentele poetului devin un cântec, al focului, al spicelor, în care se simte tragicul, iubirea fiind din ce în ce mai mult asociată cu moartea.
Cântecul spicelor este un cântec al iubirii, al dorului dar şi al morţii, al tristeţii veşnice. Folosind personificarea, metafora, repeti-ţia, comparaţia, Lucian Blaga, în concepţia sa expresionistă realizează o splendidă poezie în care se întrepătrund sentimente ale purităţii trăirii, unde senzualitatea atinge pragul maxim prin versurile: "Cum ar putea să ne taie/ pe la genunchi, să ne culce pe spate, în arderea vântului?", ardere, având sens de purificare.
"Secerei lumii" poetul îi spune "fierul pământului" care nu lasă în urma sa decât şansa obişnuitului, a lumii noastre pline de tristeţe, pentru că ultimele trei versuri exprimă fără echivoc dimensiunea din care nu poţi ieşi. "Aceasta-i tristeţea cea mare" - "a spicelor, dar nu numai a lor - metafora per-sonificatoare - revelează o stare de spirit, după care continuă, explicând, motivând: "că nu sunt tăiate de lună, că numai de fierul pământului/ li s-a menit să apună."
Poezia, structurată pe trei strofe, având, simetric, fiecare, cuvântul spicele, ceea ce-i conferă o anumită ordonare interioară, cu o rimă încrucişată, şi cu alternanţa ritmurilor amfibrahic şi dactil, cu o muzicalitate deosebită, dată de repetarea unor sunete - se constituie ca o mică simfonie a dragostei - prin cântecul spicelor - ca un principiu universal al echilibrului - prin antropomorfizarea vegetalului, prin transferul însuşirilor omului la vegetal.
Sunt relevante şi alte cuvinte din sfera umanului: dorul, moartea, vorba, secera etc, fiecare în contexte care pun în evidenţă metafora ce revelează mistere - specifică lui Lucian Blaga.
Discursul p6etic se aşază în curgerea lui sub vraja cântecului, devenit dimensiune statornică a lumii. In unele cazuri motivul cântecului defineşte denumirea ciclului, cum este cazul: Cântecul somnului, C ântecul focului, din care face pare şi poezia Cântecul spicelor. Sentimentele poetului devin un cântec, al focului, al spicelor, în care se simte tragicul, iubirea fiind din ce în ce mai mult asociată cu moartea.
Cântecul spicelor este un cântec al iubirii, al dorului dar şi al morţii, al tristeţii veşnice. Folosind personificarea, metafora, repeti-ţia, comparaţia, Lucian Blaga, în concepţia sa expresionistă realizează o splendidă poezie în care se întrepătrund sentimente ale purităţii trăirii, unde senzualitatea atinge pragul maxim prin versurile: "Cum ar putea să ne taie/ pe la genunchi, să ne culce pe spate, în arderea vântului?", ardere, având sens de purificare.
"Secerei lumii" poetul îi spune "fierul pământului" care nu lasă în urma sa decât şansa obişnuitului, a lumii noastre pline de tristeţe, pentru că ultimele trei versuri exprimă fără echivoc dimensiunea din care nu poţi ieşi. "Aceasta-i tristeţea cea mare" - "a spicelor, dar nu numai a lor - metafora per-sonificatoare - revelează o stare de spirit, după care continuă, explicând, motivând: "că nu sunt tăiate de lună, că numai de fierul pământului/ li s-a menit să apună."
Poezia, structurată pe trei strofe, având, simetric, fiecare, cuvântul spicele, ceea ce-i conferă o anumită ordonare interioară, cu o rimă încrucişată, şi cu alternanţa ritmurilor amfibrahic şi dactil, cu o muzicalitate deosebită, dată de repetarea unor sunete - se constituie ca o mică simfonie a dragostei - prin cântecul spicelor - ca un principiu universal al echilibrului - prin antropomorfizarea vegetalului, prin transferul însuşirilor omului la vegetal.
Sunt relevante şi alte cuvinte din sfera umanului: dorul, moartea, vorba, secera etc, fiecare în contexte care pun în evidenţă metafora ce revelează mistere - specifică lui Lucian Blaga.
Tag-uri: cantecul spicelor, tudor arghezi, referat |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 22 February '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :