Statistics:
Visits: 2,370 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
8
Fame Riser
|
|||||||||||
Solomon, regele Istraelului
Q: | Intreaba despre Solomon, regele Istraelului |
Solomon (Shelomoh, în ebraică) a fost un uzurpator. Preferat - după cum încearcă să ne convingă Biblia - de tatăl său, regele David, Solomon a fost uns rege In detrimentul celui mai mare dintre fraţii săi, Adonias. Ungandu-1 rege pe Solomon, încă în timpul vieţii sale, David evită, probabil după modelul egiptean al asocierii la domnie, concurenţa monarhică ce-ar fi putut avea loc după moartea sa. Astfel, în 973 î.e.n., la moartea lui David, se urca pe. tronul statului iudeo-israelian („Palestina" apare ca noţiune mult mai tarziu, în opera lui Herodot, prin transferarea numelui „peleseţilor", un trib din „popoarele mării", asupra întregului teritoriu dintre Mediterană şi Deşertul siri
Solomon, supranumit, „înţeleptul", dovedi de la începutul domniei sale calităţi diplomatice remarcabile, îi îndepărtă cu fermitate pe Adonias şi pe partizanii acestuia, îşi asigură liniştea pe graniţe printr-o politică de alianţe ou vecinii (Tyrul; condus de Hiram, Egiptul, frămantat de concurenţa dintre dinastiile sacerdotale şi libiene). De fapt, în politica sa externă, Solomon a fost avantajat de lipsa de putere, în epocă, la care luseseră reduse cele două mari imperii orientale, Egiptul (Solomon se şi căsătoreşte cu fiica faraonului, întemeind pe această alianţă personală relaţiile cu Egiptul) şi Asiria, precum şi de dispariţia statului hitit.
Cu toate că lipsit de calităţi militare, a întărit armata permanentă creată de David, care, în vremea lui Solomon avea două puternice arme do izbire - o cavalerie de 12000 de oameni şi o grupare importantă de care de luptă; de asemenea, se preocupă de fortificarea Ierusalimului şi a altor oraşe. Pe baza relaţiilor speciale pe care ie întreţinea cu Hiram I, regele Tyrului, dezvoltă capacitatea flotei evreieşti cu care întreţinu un trafic comercial extern important, celebră fiind expediţia în Ţara Ophir, care a adus în Palestina bogăţii imense. Prosperitatea economică a Ierusalismului s-a datorat şi unui nbil sistem fiscal introdus de Solomon. Astfel, teritoriul regatului fu împărţit în 12 circumscripţii financiare, care cuprindeau în mod egal şi pe evrei şi pe canaaneeni, ce asigurau, fiecare cate o lună din an, spezele necesare întreţinerii casei regale şi construcţiilor inaugurate de Solomon. Această fiscalitate a permis monarhului să întreţină una dintre cele mai fastuoase curţi din Orientul antic şi să ridice o serie de palate somptuoase.
Cea mai impresionantă lucrare arhitectonică edificată şi inaugurată în vremea lui Solomon este ansamblul Pulat-Templu, la care o contribuţie importantă au adus-o arhitectul fenician Hiram, precum şi meşterii şi materialele trimise de tyrieni. Spre sfirşitul domniei sale (973-933 î.e.n.), Solomon neglija grav problemele regatului, permiţînd ascensiunea cultului idolilor, ceea ce a creat o criză religioasă adăugată uneia economice, provocată de fiscalitatea excesivă, precum şi uneia sociale, născută din opoziţia unor triburi faţă de dominaţia crescandă a tribului iudeilor. Unul din ofiţerii lui Solomon, Ieroboam, ajuns supra-intendent al regatului, se pune în fruntea celor zece triburi nordice care secesionează, dar, învins de Solomon, se refugiază în Egipt.
De aici, cu sprijinul faraonului Sheshonk, se reîntoarce în Palestina, după moartea lui Solomon, îl înfrange pe fiul acestuia, Roboam, în 926 î.e.n., întemeind regatul Israel prin uniunea celor zece triburi nordice. Prima capitală a fost Sichem, transferată apoi, de generalul Omri (880-871 î.e.n.), întemeietorul unei noi dinastii, la Samaria. în sud, uniunea celor două triburi (Iuda şi Beniamin), egale ca populaţie cu cele nordice, formează regatul Iudeea, al cărui prim rege, Roboam, îşi păstrează capitala la Ierusalim.
an) cel ce avea să construiască „timpul de aur" al tanărului regat.
Solomon, supranumit, „înţeleptul", dovedi de la începutul domniei sale calităţi diplomatice remarcabile, îi îndepărtă cu fermitate pe Adonias şi pe partizanii acestuia, îşi asigură liniştea pe graniţe printr-o politică de alianţe ou vecinii (Tyrul; condus de Hiram, Egiptul, frămantat de concurenţa dintre dinastiile sacerdotale şi libiene). De fapt, în politica sa externă, Solomon a fost avantajat de lipsa de putere, în epocă, la care luseseră reduse cele două mari imperii orientale, Egiptul (Solomon se şi căsătoreşte cu fiica faraonului, întemeind pe această alianţă personală relaţiile cu Egiptul) şi Asiria, precum şi de dispariţia statului hitit.
Cu toate că lipsit de calităţi militare, a întărit armata permanentă creată de David, care, în vremea lui Solomon avea două puternice arme do izbire - o cavalerie de 12000 de oameni şi o grupare importantă de care de luptă; de asemenea, se preocupă de fortificarea Ierusalimului şi a altor oraşe. Pe baza relaţiilor speciale pe care ie întreţinea cu Hiram I, regele Tyrului, dezvoltă capacitatea flotei evreieşti cu care întreţinu un trafic comercial extern important, celebră fiind expediţia în Ţara Ophir, care a adus în Palestina bogăţii imense. Prosperitatea economică a Ierusalismului s-a datorat şi unui nbil sistem fiscal introdus de Solomon. Astfel, teritoriul regatului fu împărţit în 12 circumscripţii financiare, care cuprindeau în mod egal şi pe evrei şi pe canaaneeni, ce asigurau, fiecare cate o lună din an, spezele necesare întreţinerii casei regale şi construcţiilor inaugurate de Solomon. Această fiscalitate a permis monarhului să întreţină una dintre cele mai fastuoase curţi din Orientul antic şi să ridice o serie de palate somptuoase.
Cea mai impresionantă lucrare arhitectonică edificată şi inaugurată în vremea lui Solomon este ansamblul Pulat-Templu, la care o contribuţie importantă au adus-o arhitectul fenician Hiram, precum şi meşterii şi materialele trimise de tyrieni. Spre sfirşitul domniei sale (973-933 î.e.n.), Solomon neglija grav problemele regatului, permiţînd ascensiunea cultului idolilor, ceea ce a creat o criză religioasă adăugată uneia economice, provocată de fiscalitatea excesivă, precum şi uneia sociale, născută din opoziţia unor triburi faţă de dominaţia crescandă a tribului iudeilor. Unul din ofiţerii lui Solomon, Ieroboam, ajuns supra-intendent al regatului, se pune în fruntea celor zece triburi nordice care secesionează, dar, învins de Solomon, se refugiază în Egipt.
De aici, cu sprijinul faraonului Sheshonk, se reîntoarce în Palestina, după moartea lui Solomon, îl înfrange pe fiul acestuia, Roboam, în 926 î.e.n., întemeind regatul Israel prin uniunea celor zece triburi nordice. Prima capitală a fost Sichem, transferată apoi, de generalul Omri (880-871 î.e.n.), întemeietorul unei noi dinastii, la Samaria. în sud, uniunea celor două triburi (Iuda şi Beniamin), egale ca populaţie cu cele nordice, formează regatul Iudeea, al cărui prim rege, Roboam, îşi păstrează capitala la Ierusalim.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 05 April '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :