Statistics:
Visits: 982 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Soarele
Q: | Intreaba despre Soarele |
Imensă sferă de gaz foarte cald a cărui masă este de 300.000 de ori mai mare ca a Pământului, Soarele este corpul ceresc principal ni Sistemului Planetar. Forţa gravitaţională de la suprafaţa Soarelui este de 28 de ori mai puternică decât cea de pe Pământ. Cu un diametru de 1,4 milioane km, putând găzdui 1.300.000 planete ca a noastră, Soarele nu e mare totuşi, în comparaţie cu alţi aştri din Univers. Structura sa cuprinde: nucleul, zona radioactivă, zona unvectivă, fotosfera şi coroana soarelui.
Interiorul Soarelui nu poate fi văzut, informaţiile despre acesta fiind deduse prin studierea suprafeţei şi a straturilor exterioare. 98% din suprafaţa Soarelui este formată din hidrogen (73%) şi heliu (25%).
în centrul planetei Soare e ca într-un cuptor, temperatura ajungând până la 15 milioane grade, astfel că atomii de hidrogen se aglomerează transformându-se în heliu, reacţie care degajă lumina fj căldura şi face ca Soarele să strălucească. Lumina emisă în această zonă atinge suprafaţa după două milioane de ani.
Un înveliş de 300 km, numit fotosfera, generează lumini orbitoare a Soarelui. Privită prin fotoscop, fotosfera pare o reţea de celule granulate, strălucitoare, în veşnică mişcare, care prezintă p| alocuri nişte pete întunecate, numite pete solare. Primul care le-a observat, în 1611, a fost Galileo Galilei şi, practic, din acest moment se poate spune că a început studierea acestei planete.
Deplasarea continuă a "granulelor" dovedeşte că Soarele se învârte în jurul propriei axe. învelişurile exterioare ale Soarelui sunt formate dintr-o bordură subţire de un roşu aprins, numită cromosjciu, care este prelungită printr-un halou argintat, în mare parte neregulat. Aceste învelişuri formează atmosfera solară, care nu prea se vede, întrucât este mai puţin luminoasă decât fotosfera. Cromoslera eM acoperită de spiculii, mici jeturi de gaz foarte cald. Anumite regiuni ale cromosferei prezintă erupţii solare (care devin foarte strălucitoare).
Reţelele solare ale fotosferei, erupţiile solare, protuberantele şi filamentele cromosferei, jeturile de gaz ale coroanei reprezintă activitatea solară. Variaţiile activităţii solare influenţează clima de pe Terra. De la începutul secolului al XX-lea Soarele este mai activ şi temperatura a crescut.
Stea în jurul căreia se învârteşte Pământul şi celelalte planete ale Sistemului Solar, el a fost în Antichitate considerat zeul suprem (Amon-Ra la egipteni, Şamaş la babilonieni etc).Conform credinţei anticilor, Soarele se năştea în fiecare dimineaţă şi naviga într-o barcă de aur pe imensul cerului, de-a lungul întregii zile, urmând ca seara să dispară.
Interiorul Soarelui nu poate fi văzut, informaţiile despre acesta fiind deduse prin studierea suprafeţei şi a straturilor exterioare. 98% din suprafaţa Soarelui este formată din hidrogen (73%) şi heliu (25%).
în centrul planetei Soare e ca într-un cuptor, temperatura ajungând până la 15 milioane grade, astfel că atomii de hidrogen se aglomerează transformându-se în heliu, reacţie care degajă lumina fj căldura şi face ca Soarele să strălucească. Lumina emisă în această zonă atinge suprafaţa după două milioane de ani.
Un înveliş de 300 km, numit fotosfera, generează lumini orbitoare a Soarelui. Privită prin fotoscop, fotosfera pare o reţea de celule granulate, strălucitoare, în veşnică mişcare, care prezintă p| alocuri nişte pete întunecate, numite pete solare. Primul care le-a observat, în 1611, a fost Galileo Galilei şi, practic, din acest moment se poate spune că a început studierea acestei planete.
Deplasarea continuă a "granulelor" dovedeşte că Soarele se învârte în jurul propriei axe. învelişurile exterioare ale Soarelui sunt formate dintr-o bordură subţire de un roşu aprins, numită cromosjciu, care este prelungită printr-un halou argintat, în mare parte neregulat. Aceste învelişuri formează atmosfera solară, care nu prea se vede, întrucât este mai puţin luminoasă decât fotosfera. Cromoslera eM acoperită de spiculii, mici jeturi de gaz foarte cald. Anumite regiuni ale cromosferei prezintă erupţii solare (care devin foarte strălucitoare).
Reţelele solare ale fotosferei, erupţiile solare, protuberantele şi filamentele cromosferei, jeturile de gaz ale coroanei reprezintă activitatea solară. Variaţiile activităţii solare influenţează clima de pe Terra. De la începutul secolului al XX-lea Soarele este mai activ şi temperatura a crescut.
Stea în jurul căreia se învârteşte Pământul şi celelalte planete ale Sistemului Solar, el a fost în Antichitate considerat zeul suprem (Amon-Ra la egipteni, Şamaş la babilonieni etc).Conform credinţei anticilor, Soarele se năştea în fiecare dimineaţă şi naviga într-o barcă de aur pe imensul cerului, de-a lungul întregii zile, urmând ca seara să dispară.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 08 September '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :