Statistics:
Visits: 5,520 Votes: 6 Fame Riser |
Fame Rank
5.5
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Sumerieni
Q: | Intreaba despre Referat despre Sumerieni |
Prima etapa a acestei civilizatii a fost opera sumerienilr.
Creatori ai celei mai vechi civilizatii regionale cunoscute si ai celei dintii etape „istorice", sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IV-lea i.e.n., cel mai tirziu, venind nu se stie de unde. In orice caz, nu erau autohtoni. Erau o populatie indo-europeana, vorbind o limba aglutinanta, asemanatoare limbii turce vechi. La acea data - sau poate chiar inainte practicau agricultura si cresteau vite (domesticisera oaia, capra si porcul); cunosteau tesutul si olaritul, faceau vase de lut colorate si ornamentate cu figuri umane, de animale si de pasari. In curand vor ajunge sa cunoasca si tehnica topirii si prelucrarii metalelor.
Foloseau inca unelte de piatra, dar faceau si unelte sau alt e obiecte de mici dimensiuni din arama. Puneau in mormint alaturi de corpul defunctului diferite obiecte votive, ceea ce dovedeste existenta unui cult al stramosilor, precum si a unor idei vagi despre o presupusa viata dupa moarte.
In perioada proto-sumeriana urmatoare, Uruk, au aparut primele forme de arhitectura monumentala temple si constructii anexe, in primul rand turnul gigantic in trepte numit „zigurat". Tehnica ceramicei s-a perfectionat ca urmare a inventiei rotii olarului. Din aceasta perioada este documentata si cea mai veche forma de scriere cunoscuta, pictografica (s-au gasit peste 1 500 de pictograme), din care se va dezvolta mai tirziu, prin stilizare si schematizare, scrierea cuneiforma.
In cea de-a treia perioada Djemet-Nasr se organizeaza orasele-cetati, independente si cu o structura economica complexa. Progreseaza olaritul si metalurgia, si incep primele schimburi comerciale cu alte tari. Aparitia acum a carului cu doua roti inseamna o adevarata revolutie in domeniul mijloacelor de transport. Si edificiile civile au acum proportii monumentale (un palat avea aprox. 100 m lungime, 50 m latime si numeroase incaperi). Apare cultul unei zeite-mame, probabil zeita fertilitatii.
Dar tot in acest mileniu al IV-lea i.e.n. au mai aparut chiar inainte de „potop" si primele orase-state, cu teritoriile agricole respective, state independente, administrate de un rege.
Dintre aceste mici centre politice si culturale din Sumer cele mai importante erau: Ur si Uruk (azi Mougheir, respectiv Warka), orase-state care la anumite date controlau toata tara; Eridu si Nippur (azi Abu Shahrein si Niffer), importante ca orase religioase; Umma si Lagas (azi Djoha si Tello). Cel dintii oras-stat care s-a impus a fost Lagas, al carui rege Eannatum s-a eliberat de sub dominatia statului-oras akkadian Kis (azi El Ahymer) pe care apoi 1-a si anexat. Dupa ce a supus pe regii elamiti si ai altor orase-state sumeriene (Ur, Uruk, Eridu, Larsa - azi Sen-kren) Eannatum a ajuns stapinul intregului Surner.
Un moment important in istoria Sumerului 1-a marcat domnia regelui Urukagina (2378-2371 i.e.n. ), care a inceput o serie de reforme tinzand la instaurarea unui regim de ordine si de justitie. Dar in curand Lagas este cucerit de regele orasului-stat Umma, Lugal-zaggisi (2373-2349 i.e.n.) care supune si celelalte state din sud, fondand regatul unit ai Sumerului.
Incep acum conflictele si razboaiele cu statul semit Akkad, care vor duce la declinul politic al Sumerului.
Creatori ai celei mai vechi civilizatii regionale cunoscute si ai celei dintii etape „istorice", sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IV-lea i.e.n., cel mai tirziu, venind nu se stie de unde. In orice caz, nu erau autohtoni. Erau o populatie indo-europeana, vorbind o limba aglutinanta, asemanatoare limbii turce vechi. La acea data - sau poate chiar inainte practicau agricultura si cresteau vite (domesticisera oaia, capra si porcul); cunosteau tesutul si olaritul, faceau vase de lut colorate si ornamentate cu figuri umane, de animale si de pasari. In curand vor ajunge sa cunoasca si tehnica topirii si prelucrarii metalelor.
Foloseau inca unelte de piatra, dar faceau si unelte sau alt e obiecte de mici dimensiuni din arama. Puneau in mormint alaturi de corpul defunctului diferite obiecte votive, ceea ce dovedeste existenta unui cult al stramosilor, precum si a unor idei vagi despre o presupusa viata dupa moarte.
In perioada proto-sumeriana urmatoare, Uruk, au aparut primele forme de arhitectura monumentala temple si constructii anexe, in primul rand turnul gigantic in trepte numit „zigurat". Tehnica ceramicei s-a perfectionat ca urmare a inventiei rotii olarului. Din aceasta perioada este documentata si cea mai veche forma de scriere cunoscuta, pictografica (s-au gasit peste 1 500 de pictograme), din care se va dezvolta mai tirziu, prin stilizare si schematizare, scrierea cuneiforma.
In cea de-a treia perioada Djemet-Nasr se organizeaza orasele-cetati, independente si cu o structura economica complexa. Progreseaza olaritul si metalurgia, si incep primele schimburi comerciale cu alte tari. Aparitia acum a carului cu doua roti inseamna o adevarata revolutie in domeniul mijloacelor de transport. Si edificiile civile au acum proportii monumentale (un palat avea aprox. 100 m lungime, 50 m latime si numeroase incaperi). Apare cultul unei zeite-mame, probabil zeita fertilitatii.
Dar tot in acest mileniu al IV-lea i.e.n. au mai aparut chiar inainte de „potop" si primele orase-state, cu teritoriile agricole respective, state independente, administrate de un rege.
Dintre aceste mici centre politice si culturale din Sumer cele mai importante erau: Ur si Uruk (azi Mougheir, respectiv Warka), orase-state care la anumite date controlau toata tara; Eridu si Nippur (azi Abu Shahrein si Niffer), importante ca orase religioase; Umma si Lagas (azi Djoha si Tello). Cel dintii oras-stat care s-a impus a fost Lagas, al carui rege Eannatum s-a eliberat de sub dominatia statului-oras akkadian Kis (azi El Ahymer) pe care apoi 1-a si anexat. Dupa ce a supus pe regii elamiti si ai altor orase-state sumeriene (Ur, Uruk, Eridu, Larsa - azi Sen-kren) Eannatum a ajuns stapinul intregului Surner.
Un moment important in istoria Sumerului 1-a marcat domnia regelui Urukagina (2378-2371 i.e.n. ), care a inceput o serie de reforme tinzand la instaurarea unui regim de ordine si de justitie. Dar in curand Lagas este cucerit de regele orasului-stat Umma, Lugal-zaggisi (2373-2349 i.e.n.) care supune si celelalte state din sud, fondand regatul unit ai Sumerului.
Incep acum conflictele si razboaiele cu statul semit Akkad, care vor duce la declinul politic al Sumerului.
Tag-uri: sumerieni, referat, civilizatie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 05 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :