FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,698
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat despre Ninive, orasul minune al lui Sennacherib, conducatorul asirienilor

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Referat despre Ninive, orasul minune al lui Sennacherib, conducatorul asirienilor

 Q:   Intreaba despre Referat despre Ninive, orasul minune al lui Sennacherib, conducatorul asirienilor       
Referat despre Ninive, orasul minune al lui Sennacherib, conducatorul asirienilor In 702 î.e.n., Sennacherib, beneficiind de serviciile modernei armate asiriene, înfrange In două bătălii desfăşurate simultan, la Kish şi la Kutu, ostile coaliţiei elamito-chaldeene, punandu-l pe fugă pe Mardukapaliddin. Ostile asiriene au prădat Babilonul şi 200 000 de chaldeeni şi babilonieni au fost luaţi In sclavie.

Acelaşi Mardukapaliddin inspiră, însă, o nouă răscoală în apus. Răscoala, după planurile iniţiale, era impresionantă. Participau forţele Tyrului, S donului, ale oraşelor filistinilor, călăreţii arabi, o armată egipteană trimisă de faraonul Shabataka din dinastia a XXV-a etiopiana şi ludeea. Coaliţia era condusă de Ezechias (Hiskia), regele iudeu. Lipsa de unitat e a coaliţiei i-a permis lui Sennacherib să supună rapid, fără luptă, pe majoritatea răsculaţilor şi să înfrangă la Elteke armata egipteană rămasă singură în faţa forţei incomparabil superioare a Asiriei. Asediul Ierusalimului, capitala ludeei, unde se refugiase Ezechias, nu este încununat de succes numai datorită unei molime ce izbucneşte în armata asiriană. Pe deplin stăpan, totuşi, pe situaţie, Sennacherib impune lui Ezechias un tribut de răscumpărare nemaivăzut pană atunci: 150 kilograme de aur şi 9 000 de argint (surse biblice) sau, după surse cuneiforme asiriene, 24 000 de kilograme de argint.

Elamiţii, care între timp, îşi rezolvaseră problemele interne, năvălesc in Babilon, prind pe fiul lui Sennacherib, instalat rege, şi Obţin o mare victorie învingandu-l pe însuşi Sennacherib, intr-o expediţie maritimă, în Golful Persic, pornită de acesta, cu sprijin naval fenician şi grecesc, pentru pedepsirea Elamului. În 691 î.e.n., Mardukapaliddin al II-lea, instalat în linutea Babilonului, profitand de slăbirea temporară a imperiului lui Sennacherib, organizează o mare coaliţie antiaeriană. Participau: Elamul, arameii, regatele din vecinătatea Mediei, perşii, a doua ramură importantă (prima: mezii) a populaţiilor ariene indo-iranice ce se fixaseră în estul teritoriului extramesopotamian încă de prin mileniul al II-lea Î.e.n. Bătălia cu ostile lui Sennacherib, din 691 î.e.n., desfăşurată la Halule, se termină nedecis, dar acesta exploatează in folosul său evoluţia internă negativă din veşnic frămantatul Elam.

Intr-o campanie dezvoltată cu multă hotărare, Sannacherib cucereşte Babilonul (cetatea cade în 689 î.e.n.). De această dată deportează sau execută în întregime populaţia oraşului, pe care-l devastează şi-l dăramă din temelii. Prin ruinele Babilonului trece cu plugul, încarcă pe vase pamant din oraş şi-l duce departe, în nord, unde-l împrăştie în cele patru vanturi, apoi dirijează asupra ruinelor un canal de irigaţii, pentru a şterge de pe faţa pămantului nesupusul Babilon. Distrugerea oraşului, veritabila metropolă a Mesopotamiei de mai bine de un mileniu, a făcut o profundă impresie asupra popoarelor Orientului antic, a dus la sporirea activităţii antiasirieneîn întreaga zonă.

Distrugand Babilonul, Sennacherib a hotărat să creeze o nouă metropolă, demnă de puternicul Imperiu asirian. încercările anterioare n-au avut sorţi de izbandă, datorită fie împotrivirii aristocraţiei, cum s-a întamplat cu Kar-Tukulti-Ninurta, fie modestiei construcţiei, cum era cazul reşedinţei-fortăreţe Dur-Sharrukin, construită de Sargon al II-lea, care avea numai trei kilometri pătraţi.

Sennacherib a ales vechiul orăşel Ninive, care servise ocazional de reşedinţă regală, deoarece beneficia de o bună poziţie strategică. Lărgeşte spaţiul intravilan, străduţele înguste devin largi căi de circulaţie şi procesionale, dărimă cocioabele, înalţă temple si palate fastuoase, plantează grădini întinse. înconjură oraşul interior cu un zid lung de 12 kilometri (protejat de un şant cu apă de 40 de metri lăţime) închizand o suprafaţă de aproape 700 de hectare, cuprinzand 120000 de locuitori. Oraşul exterior (după Diodor) era un dreptunghi cu perimetrul de 92 kilometri, protejat cu un zid gros de 10 metri, înalt de 30 de metri, înzestrat cu 1500 de turnuri de apărare, a cate 65 de metri înălţime. Ninive etala un lux nemaivăzut pană atunci şi chiar Sennacherib spunea: „Am transformat întregul oraş într-o aşezare strălucitoare ca soarele". Dar asirienii, spre deosebire de rafinamentul spiritual al babilonienilor, se distin«: geau numai prin gustul colosalului în construcţii, toate valorile lor spirituale fiind împrumutate din Babilon. Babilonul, chiar ras de pe suprafaţa pămantului, rămăsese dominant de spiritul Orientului antic. Este unul dintre motivele care l-au împins pe noul rege asirian, Asarhaddon (680-669 î.e.n.), fiul lui Sennacherib cu o siriană, să reclădească Babilonul, readucandu-i pe babilonieni din ţinuturile unde fuseseră deportaţi de Sennacherib. Declarandu-l pe Asarhaddon urmaş al său, Sennacherib a starnit nemultumirea celorlalţi doi fii ai săi care-l ucid. Asarhaddon va face faţa situatiei şi-şi va răzbuna tatăl.

Al doilea motiv pentru care Asarhaddon a reclădit Babilonul a fost dictat de noua orientare a politicii sale, în sprijinul aristocraţiei preoţeşti, cea a zeului babilonian Marduk fiind puternică în zona de influenţă a Babilonului. Această orientare a urmaşului lui Sennacherib li va influenţa, vizibil, politica externă, unde se mulţumeşte numai cu apărarea graniţelor fixate de Sennacherib. Sarcina sa era, dealtfel, dificilă, numai pentru stăpanirea şi ea nedurabilă, a Palestinei şi Feniciei, de exemplu, fiind necesare trei campanii desfăşurate cu forţe ample, în 671, 666, 664 î.e.n. Se aliază cu Urartu, pentru a-i respinge pe cimmerieni şi nu duce decat o singură campanie externă - cea din Egiptul de Jos. Cu toată abilitatea diplomaţiei sale si forţa armatei asiriene, în vremea domniei sale se întăreşte regatul Mediei, unificat de Deiokes (728-675 î.e.n.). Era un prim semn al sfîrşitului Asiriei, amanat cu o jumătate de secol de prezenţa strălucită în epocă a fiului său, Assurbanipal, ultimul mare suveran asirian, general remarcabil şi, totodată, cărturar de talent.


Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :