Statistics:
Visits: 1,050 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Locul lui Tudor Arghezi in literatura romana
Q: | Intreaba despre Referat despre Locul lui Tudor Arghezi in literatura romana |
Arghezi in timpul vietii sale a scris atat poezii, cat si proza.
Din cadrul operelor in proza amintim lucrari mai mici ca: Icoane de lemn (1929), Poarta neagra (1930), Tablete din ora de Kuty (1933), Bilete de papagal (1946), Pagini din trecut (1955), Lume veche, lume noua (1958), Tablete de cronicar (1960), Cu bastonul prin Bucuresti (1962), Razlete (1967); si romane ca: Ochii maicii Domnului (1934), Cimitirul Buna-vestire (1936), Lina (1967).
Poeziile sale au aparut in volume ca: Cuvinte potrivite (1927), Flori de mucigai (1931), Versuri de seara (1935), Hore (1939), Una suta una poeme (1947), 1907-Peizaje (1955), Cantare omului (1956), Stihuri pestrite (1957), Frunze (1961), Poeme noi (1963), Cadente (1964), Silabe (1965), Ritmuri (1966), Noaptea (1967). in aceste poezii scriit orul abordeaza mai multe teme.
in cadrul poeziei filozofice urmareste ars poetica in poeziile Ruga de seara, Testament, Portret; lirica sociogonica in "Cantarea omului"; si lirica existentiala in cautarea lui Dumnezeu si in confruntarea cu moartea. in Psalmi poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea, ca fiinta ganditoare a omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui "Dumnezeu" care refuza a se arata si care determina o stare sufleteasca de permanenta pendulare intre credinta si tagada. Poetul accepta si refuza succesiv existenta dumnezeului, trecand prin cele mai felurite si contradictorii stari de spirit .Esecul lui Arghezi de a ajunge la revelatia divina l-a condus pe acesta la o viziune panteistica asupra vietii atata vreme cat cerul ramane mut. in tema confruntarii omului cu moartea distingem trei atitudini:
a.) spaima de nefiinta, de neant (Duhovniceasca)
b.) acceptarea ca pe un dat firesc, in sens mioritic, a mortii (De-a v-ati ascuns)
c.) spaima de moarte care este atenuata de gandul ca, atat cat traieste, omul se ilustreaza prin realizarile si implinirile sale (De ce-as fi trist ?).
Poezia sociala in conceptia lui Tudor Arghezi este una de angajare sociala, de participare activa la transformarea naturii si a omului insusi, a societatii asa cum vedem in Ruga de seara, Testament, Belsug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cantare omului, 1907-Peizaje.
Poezia erotica argheziena se resimte de influenta eminesciana. Poezii de dragoste intalnim in volumele Cuvinte potrivite (Melancolie, Toamna, Despartire, Creion (obrajii tai mi-s dragi), Creion (Trecand pe puntea-ngusta)) si volumul Versuri de seara.
Doua atitudini se pot defini in trairea sentimentului de dragoste:
a.) Una de reticenta, de amanare a clipei erotice (Melancolie, Creion (Obrajii tai mi-s dragi)
b.) implinirea erotica care este urmarita si exprimata in ambianta universului casnic din care natura vegetala si animala, in toata bogatia, varietatea si splendoarea ei, nu poate lipsi.
Femeia devine stapana acestui univers, ea fertilizeaza acest univers in care barbatul devine sub influenta pozitiva a femeii un luptator si un demiurg (Mireasa, Casnicie, Mirele).
Urmarind Poezia jocului, a boabei si a faramei observam ca Tudor Arghezi continua traditia lui Emil Girleanu si a lui George Topirceanu in descrierea universului marunt, al vietuitoarelor fara cuvant. Nicaieri ca pana la el lumea vietuitoarelor fara cuvant, de la gazele minuscule, la felurimea pasarilor (cocosi, randunele, vrabii, lastuni, etc.) si patrupedelor casnice (vaci, magari, iezi, purcei, catei, pisici, etc.) n-a capatat un contur mai unitar si mai complex zeitatea umana, in cele mai felurite ipostaze, de la copil pana la matur. Poetul se coboara pana la dimensiunea ludica a vietii. Din toata aceasta poezie (Cantec de adormit Mitura, Versuri de seara, Buruieni, Martisoare, Cartea cu jucarii, Copilaresti, Prisaca ), reiese gingasie, inocenta, prospetime si delicatete. Universul e marunt, atitudinea e de joc, dar mestesugul poetului e neintrecut si metafora se insinueaza firesc in text pentru a sublinia ca esentele cele mari ale vietii exista si in lumea marunta de cele mai multe ori adevarate si mai convingatoare ,in orice caz statornice, decat in lumea grava a oamenilor.
Din cadrul operelor in proza amintim lucrari mai mici ca: Icoane de lemn (1929), Poarta neagra (1930), Tablete din ora de Kuty (1933), Bilete de papagal (1946), Pagini din trecut (1955), Lume veche, lume noua (1958), Tablete de cronicar (1960), Cu bastonul prin Bucuresti (1962), Razlete (1967); si romane ca: Ochii maicii Domnului (1934), Cimitirul Buna-vestire (1936), Lina (1967).
Poeziile sale au aparut in volume ca: Cuvinte potrivite (1927), Flori de mucigai (1931), Versuri de seara (1935), Hore (1939), Una suta una poeme (1947), 1907-Peizaje (1955), Cantare omului (1956), Stihuri pestrite (1957), Frunze (1961), Poeme noi (1963), Cadente (1964), Silabe (1965), Ritmuri (1966), Noaptea (1967). in aceste poezii scriit orul abordeaza mai multe teme.
in cadrul poeziei filozofice urmareste ars poetica in poeziile Ruga de seara, Testament, Portret; lirica sociogonica in "Cantarea omului"; si lirica existentiala in cautarea lui Dumnezeu si in confruntarea cu moartea. in Psalmi poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea, ca fiinta ganditoare a omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui "Dumnezeu" care refuza a se arata si care determina o stare sufleteasca de permanenta pendulare intre credinta si tagada. Poetul accepta si refuza succesiv existenta dumnezeului, trecand prin cele mai felurite si contradictorii stari de spirit .Esecul lui Arghezi de a ajunge la revelatia divina l-a condus pe acesta la o viziune panteistica asupra vietii atata vreme cat cerul ramane mut. in tema confruntarii omului cu moartea distingem trei atitudini:
a.) spaima de nefiinta, de neant (Duhovniceasca)
b.) acceptarea ca pe un dat firesc, in sens mioritic, a mortii (De-a v-ati ascuns)
c.) spaima de moarte care este atenuata de gandul ca, atat cat traieste, omul se ilustreaza prin realizarile si implinirile sale (De ce-as fi trist ?).
Poezia sociala in conceptia lui Tudor Arghezi este una de angajare sociala, de participare activa la transformarea naturii si a omului insusi, a societatii asa cum vedem in Ruga de seara, Testament, Belsug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cantare omului, 1907-Peizaje.
Poezia erotica argheziena se resimte de influenta eminesciana. Poezii de dragoste intalnim in volumele Cuvinte potrivite (Melancolie, Toamna, Despartire, Creion (obrajii tai mi-s dragi), Creion (Trecand pe puntea-ngusta)) si volumul Versuri de seara.
Doua atitudini se pot defini in trairea sentimentului de dragoste:
a.) Una de reticenta, de amanare a clipei erotice (Melancolie, Creion (Obrajii tai mi-s dragi)
b.) implinirea erotica care este urmarita si exprimata in ambianta universului casnic din care natura vegetala si animala, in toata bogatia, varietatea si splendoarea ei, nu poate lipsi.
Femeia devine stapana acestui univers, ea fertilizeaza acest univers in care barbatul devine sub influenta pozitiva a femeii un luptator si un demiurg (Mireasa, Casnicie, Mirele).
Urmarind Poezia jocului, a boabei si a faramei observam ca Tudor Arghezi continua traditia lui Emil Girleanu si a lui George Topirceanu in descrierea universului marunt, al vietuitoarelor fara cuvant. Nicaieri ca pana la el lumea vietuitoarelor fara cuvant, de la gazele minuscule, la felurimea pasarilor (cocosi, randunele, vrabii, lastuni, etc.) si patrupedelor casnice (vaci, magari, iezi, purcei, catei, pisici, etc.) n-a capatat un contur mai unitar si mai complex zeitatea umana, in cele mai felurite ipostaze, de la copil pana la matur. Poetul se coboara pana la dimensiunea ludica a vietii. Din toata aceasta poezie (Cantec de adormit Mitura, Versuri de seara, Buruieni, Martisoare, Cartea cu jucarii, Copilaresti, Prisaca ), reiese gingasie, inocenta, prospetime si delicatete. Universul e marunt, atitudinea e de joc, dar mestesugul poetului e neintrecut si metafora se insinueaza firesc in text pentru a sublinia ca esentele cele mari ale vietii exista si in lumea marunta de cele mai multe ori adevarate si mai convingatoare ,in orice caz statornice, decat in lumea grava a oamenilor.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :