Rolul şi puterea mass-media asupra populaţiei reprezintă teme sociologice foarte studiate în ultimele două secole. Ele au dus la apariţia disciplinei sociologiei informaţiilor, care subliniază impactul informaţiei asupra diverselor grupuri sociale. Aceasta are la bază două teorii fundamentale. Prima susţine că impactul teribil merge până la manipularea, deformarea, transformarea conştiinţei sociale a publicului. Ideea stă la baza gândirii teoreticianului canadian Herbet McLuhan, care era convins de puterea difuzorilor electronici ai informaţiei de a madela stilurile de gănndire din domeniile vieţii sociale, arteiş ştiinţei şi religiei.

După McLuhan, "mesajul este influenţat de mijlocul p rin care se transmite". Cealaltă teorie, opusă, este de esenţă filosofică, porneşte de la concepţiile lui Hegel şi se referă la un mers obiectiv al istoriei, al culturii, al spiritului. în plan sociologic, ea a fost aplicată de filosoful german Wilhelm Dilthey. Potrivit acestei teorii, influenţa mass-media ar fi nulă pentru că fiecare om îşi îndeplineşte destinul în raport cu conştiinţa individuală. Pe linia lui Diltey se înscrie şi italianul Vilfredo Pareto, care acceptă însă un anumit rol, ce-i drept limitat, al factorului psihologic în comunicaţiile de masă. Adevărul despre mass-media şi puterea lor de influenţă pare să fie undeva între cele două teorii: una are neagă esenţa rolului acesteia, alta care îl absolutizează.

Nu se poate nega rolul factorilor subiectivi, psihologici în modelarea unei societăţi. Dar, în acelaşi timp, istoria umanităţii continuă să se realizeze după legile ei obiective. De aceea mass-media rămân un fenomen de suprafaţă, luat în serios numai de anumite pături sociale, cele manipulabile, care nu ajung la o anumită conştiinţă de sine, nu ştiu cine sunt şi ce vor. Pentru mersul societăţii, în general, impactul mass-media este secundar. în măsura în care un individ este lipsit de conştiinţă, el este ca o plută izbită de colo-colo de valurile massmedia. Când individul dobândeşte personalitate, aparatul său selectiv intră in funcţiune şi. în raport cu informaţia pe care o primeşte alege informaţiile dorite.

In raportul televiziune-public. România are un destin neobişnuit. S-a acreditat ideea că s-a făcut o revoluţie prin televiziune şi cu ajutorul ei şi că ea este un factor care poate răsturna regimuri. Evident, forţa de influenţare a televiziunii este neobişnuită. Tocmai de aceea este in atenţia serviciilor secrete. Dar, dacă admitem că dezvoltarea socială are bazele ei obiective, această influenţă este limitată.
Sub aspectul credibilităţii acordate principalelor posturi tv, impactul informaţiilor proaspete este de 60-65%, după care scade în timp, ajungând în final ă nu depăşească 20%. în măsura în care există manipuluure în domeniul televiziunii, ea are două laturi fundamentale: una ar fi asigurarea stabilităţii politice şi sociale, iar cealaltă - interesul financiar.

Referindu-ne la PRO TV, este de remarcat că în aproape toate ţările di fostul bloc socialist a apărut câte un canal de televiziune care are legături cu cercurile financiare din SUA.

Deşi este "tânăr", PRO TV a suferit o mare înfrângere prin campania PRO NATO. Lăsând deoparte disperarea afişată faţă de alternativa neintrării şi exclamaţiile de admiraţie ale redactorilor trimişi în ţările NATO, trebuie remarcat faptul că această campanie nu a prezentat obiectiv avantajele şi dezavantajele aderării, care să-i permită telespectatondui să cântărească pro şi contra NATO. Concursul intitulat PRO NATO anulează din start exprimarea unei păreri contra.
PRO TV are şi el un grup de specialişti care măsoară impactul emisiunilor şi urmăresc împletirea celor două fire: cel alb, prin care se cântă în strună publucului, şi cel negru, care asigură promovarea intereselor.

---

Tag-uri: social, interactiune, individ, relatii

---

Categorie: Diverse  - ( Diverse - Archiva)

Data Adaugarii: 28 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---