După primul război mondial se produce o efervescenţă în toate domeniile vieţii: politic, economic, social, cultural etc. Apar reviste literare, peste 300, cum sunt: Sburătorul, Viaţa Românească, Gândirea, Contimporanul, Bilete de papagal etc, de diverse orientări culturale: moderniste, tradiţionale, avangardiste.

La Sburătorul se preconiza modernizarea literaturii în gruparea condusă de Eugen Lovinescu şi unde sunt lansaţi tineri scriitori: Ion Barbu, Camil Petrescu, G. Călines-cu etc. La Gândirea, condusă, la început, de Cezar Petrescu Şi apoi de Nichifor Crainic, se cultivă tradiţionalismul prin promovarea lui: L. Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Tudor Vianu etc. La Contimporanul şi alte publicaţii de avangardă sunt cultivate curente non conformiste ca: dadaismul, constructivismul, suprarealismul etc. cu participarea lui Marcel Iancu, T. Arghezi, I Barbu, Ilarie Vo-ronca, B. Fundoianu, Aurel Baranga, Geo Bogza etc.

Tudor Arghezi (1880-l967) scrie proză (tablete, reportaje, romane) şi versuri: Cuvinte potrivite (1927), Flori de mucigai, Versuri de seară, Una sută poeme, 1907 - Pei-zaje, Cântare omului, Stihuri pestriţe, Ritmuri etc. Poezia lui Arghezi ilustrează "arta poetică" expusă în Testament cu consecvenţă, înaltă valoare artistică, expresiv etc.

Lucian Blaga (1895-l961) este unul din cei mai mari poeţi ai secolului nostru, care aduce în literatură "sufletul satului" cu folclorul şi credinţele sale. Scrie filosofie, dramaturgie, memorialistică şi poezii: Poemele luminii (1919), volum de debut despre care N. Iorga spune: "în rândurile, rărite îngrijorător, ale cântăreţilor simţirii noastre de azi, fii binevenit, tinere Ardelean!" Paşii profetului înseamnă o altă etapă a poeziei, prin dominarea cugetării, a reflexivităţii; cu în marea trecere intrăm în tristeţea metafizică blagiană, pentru ca în Lauda somnului să ne retragem în peisajul românesc definitiv spiritualizat. Aceleaşi teme le întâlnim şi în La cumpăna apelor, La curţile dorului, Nebănuitele trepte, cu puţine variaţiuni.

Ion Barbu (1895-l961) publică După melci, o plachetă, şi Joc secund, unde sunt cuprinse poezii aparţinând celor trei etape: parnasiană, baladic-orientală şi ermetică. Ion Barbu este singular şi inimitabil, un poet al esenţelor, dens, profund.
Alexandru Philippide (1900-l979), autorul volumelor de versuri: Aur sterp, vers liric, romantic, cerebral; Stânci fulgerate insistă pe însingurarea romantică, spre mizantropie; Visuri în vuietul vremii, o dezlegare a zborului în sfere înalte; Monolog în Babilon, încununează opera poetului.

Vasile Voiculescu (1884-l964) este autorul volumelor Poezii (1916) cu accente sentimentale, tradiţionaliste, Din Ţara Zimbrului, versuri dedicate eroilor din primul război mondial, Pârgă, unde poezia se maturizează, Poeme cu îngeri, mitologie creştină, Destin, Urcuş, Intrezăriri, Veghe, Clepsidra şi Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară, opere ale unui mare artist al cuvântului.
Ion Pillat (189l-l945), poet tradiţionalist din grupul Gândirea, ca şi Nichifor Crainic: G. Topîrceanu între poeţii Vieţii Româneşti, alături de Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, Otilia Cazimir etc.

---

Tag-uri: perioada interbelica, poezie, sburatorul, viata romaneasca, gandirea, contimporanul, bilete de papagal

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 22 February '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---