La nivel fonetic, cuvantul ‘plumb’ cuprinde o vocala inchisa de cate doua consoane ‘grele’ ceea ce sugereaza o inchidere a spatiului. In restul poeziei predomina vocalele o, i, u , dand sentimentul golului existential, al absentei, al vidului launtric. Sonoritatile lugubre sunt obtinute prin aglomerarea consoanelor dure : b, p, m, n, s, t .
In ceea ce priveste prozodia, ‘Plumb’ are o constructie riguroasa, care sugereaza prezenta mortii prin inchiderea versurilor cu rima imbratisata, masura fixa de zece silabe, iambul alternand cu amfibrahul.
La nivel morfologic, e remarca prezena verbelor, in marea lor majoritate statice. Timpul imperfect desemneaza trecututl nedeterminat, permanenta unei stari de angoasa : ‘dormeau, stam, era, scartaiau, dormea, atarnau’. Verbele stati ce la imperfect sunt asezate cu precadere la inceput de vers iar acelor verbe carora nu le este atestata staticitatea in dictinar, li se reduce intensitatea miscarii. Cele doua verbe, la perfect compus – ‘am inceput’ si respectiv, la conjuctiv-‘sa strig’, sugereaza disperarea poetului atunci cand constientizeaza ca universul inconjurator este cuprins de atmosfera sumbra a mortii.

Verbul ‘ a fi’ impersonal, apare in doua versuri simetrice sintactic.
Versul al treilea din prima strofa se remarca prin elipsa verbului ‘ a fi’ cu sens existential : ‘Si flori de plumb si funerar vestmant’, continuand imaginea statica si sugerand o imagine impresionista. Adverbul ‘adanc’ asezat langa verbul ‘dormeau’ sugereaza somnul vesnic, moartea. Apropierea dintre somn si moarte este clasica, atat datorita nemiscarii pe care ambele stari o presupun, cat si faptului ca ambele constituie o rupere de lumea reala.
La nivel sintactic, textul este structurat pe o serie de propozitii principale, independente, coordonate prin juxtapunere sau copulativ. De asemenea, se remarca topica inversa, cu subiectul postpus ‘Dormeau adanc sicriele de plumb’, ‘Dormea intors amorul’.
Repetarea conjuctiei copulative ‘si’ realizeaza suprapunerea de imagini pentru a reda aceeasi stare.

La nivel lexical, se remarca prezenta cuvintelor din campul semantic al mortii : ‘sicriu, cavou, funerar, coroana, mort’. Repetarea acelorasi cuvinte are ca efect monotonia.
La nivel stilsitic, se remarca prezenta simbolului central ‘plumb’ asociat metaforelor : ‘flori de plumb’, ‘coroanele de plumb’, ‘aripile de plumb’ si expresivitatea epitetului din versul : ‘Dormea intors amorul meu de plumb’.
Prin atmosfera, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului si a corespondentelor, zugravirea starilor sufletesti de angoasa, de spleen, poezia ‘Plumb’ se incadreaza in estetica simbolista.

---

Tag-uri: nivelurile textului poetic, plumb

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 March '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---