dintr-un spital militar, din satul Mus., de linga Dunare, un ostas, caprarul Nicolae, trimite "o carte" catre maicuta unui soldat-rugamintea acestuia facuta cand mai era inca in viata. Ion-chinuit de dorul de casa. El ureaza mai intai ca scrisoarea s-o gaseasca in pace pe maicuta, apoi povesteste ce-l impresioneaza mai mult,suferinta soldatului Anton al Anci, bolnav de patru luni, ramas numai cu sufletul. in razboi au cazut multi.

A fost ranit si el de un glont in piept, dar spera ca se vindeca intr-o luna. E mandru insa de faptul ca i-am infrant pe dusmani si ca insusi nebiruitul Osman a fost luat prizonier. E ingrijorat pt. cei ramasi acasa si care-i sunt dragi. Are nevasta si copil. El stie ca nevestei ii este greu fara dansul, ca feciorului, pe care-l lasase "cu crestetul cit ma sa", i-ar trebui o caciula. Se intereseaza daca preotul si-a vandut juncanii caci ar fi vrut sa-i cumpere, si n-are acum banii. Si-ar mai dori o coasa s-o aiba cand se va intoarce.

O roaga pe maicuta sa puna preotul sa-i citeasca o slujba pe care o va plati el, la intoarcere.

Toate acestea sunt ganduri care framanta pe ranit, si-n ele e un dor imens de viata, dar si intelegere pentru cei care sufera, si delicata grija , ca sa nu intristeze pe ai sai, pentru starea in care se afla. Din ultimele randuri ale caprarului Nicolae rezulta ca dorinta camaradului sau nu s-a indeplinit, scrisoarea avand un deznodamant tragic. Este pretul de sacrificiu pe care l-a dat ostasul roman in Razboiul pentru independenta tarii

---

Tag-uri: scrisoare, istorie, ganduri

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 12 December '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---