Statistics:
Visits: 1,770 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Mihai Eminescu: Dorinta - Referat
Q: | Intreaba despre Mihai Eminescu: Dorinta - Referat |
Poezia a aparut in Convorbiri literare la 1 septembrie, 1876. Prin atmosfera, tonalitate, sentimente, poezia apartine primei perioade de creatie, primei etape a liricii erotice.
Poezia respecta momentele semnificative, specifice poeziilor erotice de tinerete. Sentimentul dominant este dorinta, materializata numai pe planul posibilului, al ipoteticului.
Verbele la viitor sedea-vei, or sa-ti cada sugereaza faptul ca iubirea nu este o realitate ci o aspiratie spre implinire.
Prima strofa fixeaza cadrul natural si cuprinde chemarea iubitei in mijlocul naturii:
Vin-o-n codru la izvorul,
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Verbul la imperativ vin-o exprima intensitatea chemarii, a dorintei.
Cadrul naural se constituie numai din trei elemente, dar sugestive: izvorul care tremura pe prund (personificare), prispa cea de brazde (metafora), crengi plecate (metonimie).
in urmatoarele trei strofe poetul exprima asteptarea infrigurata a iubitei, intalnirea si jocul erotic:
Fruntea alba cu parul galben
Pe-al meu brat incet s-o culci,
Lasand prada gurii mele
Ale tale buze dulci...
incepand cu strofa a doua se remarca o succesiune de verbe la viitor si la conjunctiv prin care jocul erotic este proiectat in planul posibilului, al aspiratiei.
Tot prin aceste verbe se reconstituie un ritual al intimitatii.
Strofa urmatoare prezinta cufundarea intr-o stare de reverie, de vis:
Vom visa un vis ferice,
ingana-ne-vor c-un cant.
Singuratece izvoare,
Blanda batere de vant.
Se remarca in aceasta strofa legatura stransa dintre sentimentul iubirii si sentimentul naturii.
Eminescu foloseste epitete putine, dar sugestive: blanda batere de vant, vis ferice, singuratice izvoare (epitete tipic eminesciene).
Ultima strofa cuprinde desprinderea de realitate, cand eul poetic traieste sentimentul implinirii prin iubire. SI in aceasta strofa este prezenta consonanta (acordul) dintre starea sufleteasca a poetului si natura:
Adormind de armonia
Codrului batut de ganduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or sa cada randuri-randuri.
Interferenta planului uman cu cel natural se realizeaza printr-o personificare cu valoare de metafora: adormind de armonia , codrului batut de ganduri.
Codrul batut de ganduri introduce o nota meditativa, reflexiva, astfel codrul pare o fiinta, care mediteaza asupra povestii de iubire.
Ultima strofa sugereaza vesnicia naturii si dorinta omului de a gasi o cale de acces in eternitate, prin contemplatie, prin trairea sentimentului de iubire, in stransa legatura cu sentimentul naturii.
Lexicul poetic este alcatuit din cuvinte si expresii obisnuite. Exprimarea poetica se caracterizeaza prin naturalete si simplitate.
Ritmul este trohaic, iar masura de 7-8 silabe.
Poezia respecta momentele semnificative, specifice poeziilor erotice de tinerete. Sentimentul dominant este dorinta, materializata numai pe planul posibilului, al ipoteticului.
Verbele la viitor sedea-vei, or sa-ti cada sugereaza faptul ca iubirea nu este o realitate ci o aspiratie spre implinire.
Prima strofa fixeaza cadrul natural si cuprinde chemarea iubitei in mijlocul naturii:
Vin-o-n codru la izvorul,
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Verbul la imperativ vin-o exprima intensitatea chemarii, a dorintei.
Cadrul naural se constituie numai din trei elemente, dar sugestive: izvorul care tremura pe prund (personificare), prispa cea de brazde (metafora), crengi plecate (metonimie).
in urmatoarele trei strofe poetul exprima asteptarea infrigurata a iubitei, intalnirea si jocul erotic:
Fruntea alba cu parul galben
Pe-al meu brat incet s-o culci,
Lasand prada gurii mele
Ale tale buze dulci...
incepand cu strofa a doua se remarca o succesiune de verbe la viitor si la conjunctiv prin care jocul erotic este proiectat in planul posibilului, al aspiratiei.
Tot prin aceste verbe se reconstituie un ritual al intimitatii.
Strofa urmatoare prezinta cufundarea intr-o stare de reverie, de vis:
Vom visa un vis ferice,
ingana-ne-vor c-un cant.
Singuratece izvoare,
Blanda batere de vant.
Se remarca in aceasta strofa legatura stransa dintre sentimentul iubirii si sentimentul naturii.
Eminescu foloseste epitete putine, dar sugestive: blanda batere de vant, vis ferice, singuratice izvoare (epitete tipic eminesciene).
Ultima strofa cuprinde desprinderea de realitate, cand eul poetic traieste sentimentul implinirii prin iubire. SI in aceasta strofa este prezenta consonanta (acordul) dintre starea sufleteasca a poetului si natura:
Adormind de armonia
Codrului batut de ganduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or sa cada randuri-randuri.
Interferenta planului uman cu cel natural se realizeaza printr-o personificare cu valoare de metafora: adormind de armonia , codrului batut de ganduri.
Codrul batut de ganduri introduce o nota meditativa, reflexiva, astfel codrul pare o fiinta, care mediteaza asupra povestii de iubire.
Ultima strofa sugereaza vesnicia naturii si dorinta omului de a gasi o cale de acces in eternitate, prin contemplatie, prin trairea sentimentului de iubire, in stransa legatura cu sentimentul naturii.
Lexicul poetic este alcatuit din cuvinte si expresii obisnuite. Exprimarea poetica se caracterizeaza prin naturalete si simplitate.
Ritmul este trohaic, iar masura de 7-8 silabe.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 11 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :