Statistics:
Visits: 1,357 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Manastirea Argesului
Q: | Intreaba despre Manastirea Argesului |
Alături de balada Mioriţa, legenda Monastirea Argeşului face parte dintre cele mai realizate creaţii folclorice româneşti - ambele putând fi considerate şi componente ale miturilor naţionale.
Cele mai cunoscute mituri autohtone sunt: Mitul etnogenezei - Traian şi Dochia; Mitul estetic, al jertfei pentru frumos - Monastirea Argeşului; Mitul erotic - Zburătorul; Mitul pastoral - Mioriţa.
Tema acestei legende oglindeşte concepţia jertfei pentru creaţie, comună popoarelor balcanice, referitoare la înălţarea unei cetăţi, construirea unui pod, zidirea unei mănăstiri. Rapsodul român a fost impresionat de frumuseţea mănăstirii de la Curtea de Argeş, atribuită istoric legendarului domnitor Negru Vodă şi artistic lui Manole, însoţit de „nouă meşteri mari" pe care-i „şi întrece". Domnitorul alege locul înălţării lângă „un zid părăsit şi neisprăvit", ca dovadă că înainte au încercat şi alţii, fără succes, să construiască aici.
Meşterii se apucă de lucru, dar „orice lucra/ noaptea se surpa". Manole visează că nu vor putea înălţa mănăstirea până când nu vor zidi „ cea întâi soţioară, cea întâi surioară/ care s-a ivi/ mâni în zori de zi", iar ceilalţi meşteri jură să păstreze secretul şi să aştepte hotărârea destinului.
Numai că (în alte variante) ceilalţi îşi anunţă din vreme soţiile să nu vină, la ei în ziua aceea. Singura care se iveşte în zori este Ana. Satioara lui floarea camului. Manole îl roagă pe Dumnezeu să dea o ploaie cu spume, un vânt puternic, pentru a o întoarce pe Ana din cale. Dar ea a sosit hotărâtă să-şi înfrunte destinul, iar Manole începe s-o zidească, prezentând această jertfă ca pe-o glumă. Zidul se înalţă treptat, marcând tragicul momentului. Mănăstirea este construită şi Negru Vodă vine, întrebându-i pe meşteri dacă mai pot înălţa o altă mănăstire „Mult mai luminoasă/ Şi mult mai frumoasă. "
Ei răspund că da, iar domnitorul porunceşte să se strice schelele şi să se ridice scările. Meşterii îşi fac aripi din şindrilă şi cad rând pe rând jertfă încercării efemere de a se salva. Când Manole încearcă să zboare, mai aude încă din zid glasul Anei, care se stingea cu pruncul său. Unde cade meşterul cel mare, se iveşte „o fântână lină/ cu apă puţină/cu apă sărată/de lacrimi udată"!
Cele mai cunoscute mituri autohtone sunt: Mitul etnogenezei - Traian şi Dochia; Mitul estetic, al jertfei pentru frumos - Monastirea Argeşului; Mitul erotic - Zburătorul; Mitul pastoral - Mioriţa.
Tema acestei legende oglindeşte concepţia jertfei pentru creaţie, comună popoarelor balcanice, referitoare la înălţarea unei cetăţi, construirea unui pod, zidirea unei mănăstiri. Rapsodul român a fost impresionat de frumuseţea mănăstirii de la Curtea de Argeş, atribuită istoric legendarului domnitor Negru Vodă şi artistic lui Manole, însoţit de „nouă meşteri mari" pe care-i „şi întrece". Domnitorul alege locul înălţării lângă „un zid părăsit şi neisprăvit", ca dovadă că înainte au încercat şi alţii, fără succes, să construiască aici.
Meşterii se apucă de lucru, dar „orice lucra/ noaptea se surpa". Manole visează că nu vor putea înălţa mănăstirea până când nu vor zidi „ cea întâi soţioară, cea întâi surioară/ care s-a ivi/ mâni în zori de zi", iar ceilalţi meşteri jură să păstreze secretul şi să aştepte hotărârea destinului.
Numai că (în alte variante) ceilalţi îşi anunţă din vreme soţiile să nu vină, la ei în ziua aceea. Singura care se iveşte în zori este Ana. Satioara lui floarea camului. Manole îl roagă pe Dumnezeu să dea o ploaie cu spume, un vânt puternic, pentru a o întoarce pe Ana din cale. Dar ea a sosit hotărâtă să-şi înfrunte destinul, iar Manole începe s-o zidească, prezentând această jertfă ca pe-o glumă. Zidul se înalţă treptat, marcând tragicul momentului. Mănăstirea este construită şi Negru Vodă vine, întrebându-i pe meşteri dacă mai pot înălţa o altă mănăstire „Mult mai luminoasă/ Şi mult mai frumoasă. "
Ei răspund că da, iar domnitorul porunceşte să se strice schelele şi să se ridice scările. Meşterii îşi fac aripi din şindrilă şi cad rând pe rând jertfă încercării efemere de a se salva. Când Manole încearcă să zboare, mai aude încă din zid glasul Anei, care se stingea cu pruncul său. Unde cade meşterul cel mare, se iveşte „o fântână lină/ cu apă puţină/cu apă sărată/de lacrimi udată"!
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 07 November '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :