FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,266
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Manastirea Argesului

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Manastirea Argesului

 Q:   Intreaba despre Manastirea Argesului       
Manastirea Argesului Alături de balada Mioriţa, legenda Monastirea Argeşului face parte dintre cele mai realizate creaţii folclorice româneşti - ambele putând fi considerate şi componente ale miturilor naţionale.

Cele mai cunoscute mituri autohtone sunt: Mitul etnogenezei - Traian şi Dochia; Mitul estetic, al jertfei pentru frumos - Monastirea Argeşului; Mitul erotic - Zburătorul; Mitul pastoral - Mioriţa.

Tema acestei legende oglindeşte concepţia jertfei pentru creaţie, comună popoarelor balcanice, referitoare la înălţarea unei cetăţi, construirea unui pod, zidirea unei mănăstiri. Rapsodul român a fost impresionat de frumuseţea mănăstirii de la Curtea de Argeş, atribuită istoric legendarului domnitor Negru Vodă şi artistic lui Manole, însoţit de „nouă meşteri mari" pe care-i „şi întrece". Domnitorul alege locul înălţării lângă „un zid părăsit şi neisprăvit", ca dovadă că înainte au încercat şi alţii, fără succes, să construiască aici.

Meşterii se apucă de lucru, dar „orice lucra/ noaptea se surpa". Manole visează că nu vor putea înălţa mănăstirea până când nu vor zidi „ cea întâi soţioară, cea întâi surioară/ care s-a ivi/ mâni în zori de zi", iar ceilalţi meşteri jură să păstreze secretul şi să aştepte hotărârea destinului.

Numai că (în alte variante) ceilalţi îşi anunţă din vreme soţiile să nu vină, la ei în ziua aceea. Singura care se iveşte în zori este Ana. Satioara lui floarea camului. Manole îl roagă pe Dumnezeu să dea o ploaie cu spume, un vânt puternic, pentru a o întoarce pe Ana din cale. Dar ea a sosit hotărâtă să-şi înfrunte destinul, iar Manole începe s-o zidească, prezentând această jertfă ca pe-o glumă. Zidul se înalţă treptat, marcând tragicul momentului. Mănăstirea este construită şi Negru Vodă vine, întrebându-i pe meşteri dacă mai pot înălţa o altă mănăstire „Mult mai luminoasă/ Şi mult mai frumoasă. "

Ei răspund că da, iar domnitorul porunceşte să se strice schelele şi să se ridice scările. Meşterii îşi fac aripi din şindrilă şi cad rând pe rând jertfă încercării efemere de a se salva. Când Manole încearcă să zboare, mai aude încă din zid glasul Anei, care se stingea cu pruncul său. Unde cade meşterul cel mare, se iveşte „o fântână lină/ cu apă puţină/cu apă sărată/de lacrimi udată"!


Tag-uri: legenda, folclor



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 07 November '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :