Statistics:
Visits: 5,928 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
O sama de cuvinte - Ion Neculce
Q: | Intreaba despre O sama de cuvinte - Ion Neculce |
Neculce se simte dator sa continue efortul inaintasilor sai, si anume pentru perioada 1661 – 1723, dar mentalitatea sa este mult deosebita de cea a lui Ureche si Costin.
Predoslovia ‘Letopisetului’ arata limpede ca autorul acorda foarte putin credit izvoarelor, cu motivatia ca a scris singur ‘dintru a sa stiinta’.
Felul cum intelege sa isi prezinte corpusul de anecdote si legende, grupate sub genericul ‘O sama de cuvinte’ pledeaza pentru acelasi lucru : ‘cine va voi sa le creada, bine va fi, iar cine nu va voi, iar bine, cum ii va fi voia, asa va face’.
D e cand a preluat domnia Moldovei, Stefan-Voda cel Bun a purtat numeroase batalii cu turcii si a obtinut multe victorii. Iar pnetru fiecare razboi castigat ridica o manastire.
Legenda intemeierii manastirii Putna povesteste ca Stefan-Voda a tras cu arcul iar locul in care s-a oprit sageata, a desemnat locul in care s-a ridicat manastirea ce impresiona prin grandoare, bogatie si lux.
La moartea sa, Stefan-Voda a lasat manastirii Putna doua obiecte : arcul sau si un pahar. Primul dintre acestea a fost furat de catre cazaci, lesi si moldoveni pe vremea lui Constantin Cantemir- voda, iar cel de al doilea s-a pastrat pana la a treia domnie a lui Mihai Racovita-voda, cand a fost distrus de catre un anume Misail Chisilita.
Dupa infrangerea de la Razboieni, Stefan-voda cel Bun a dorit sa se retraga in Cetatea Neamtului insa mama sa nu a acceptat, sfatuindu-l sa persevereze.
Aflat intr-un mare impas, acesta a mers sa-i ceara sfatul parintelui Daniil Sihastru, care l-a indemnat sa nu renunte, iar dupa ce-i va invinge pe turci sa faca o manastire acolo, in numele Sfantului Gheorghe. Ceea ce Stefan a si facut : a ridicat manastirea Voronetul, cu hramul Sfantului Gheorghe.
In continuare, Neculce puncteaza legenda conform careia un anume Purice aprodul, pentru ca l-a ajutat pe domn, si-a schimbat numele in Movila, dand astfel nastere unui neam de mare seama, ai carui urmasi au ajuns chiar domni.
Stefan-voda, ca si fiul sau Bogdan au purtat multe razboaie si cu lesii, pe care i-au supus la crancene robii. Legenda spune chiar ca ii puneau pe lesi sa traga in plug in locul animalelor.
La moartea sa Stefan-voda a lasat cuvant fiului sau sa nu inchine tara decat turcilor, cacai acestia sunt un neam intelept si puternic.
Urmeaza consemnarea unor fapte din timpul lui Petru Rares :venirea la tron, gonirea acestuia si revenirea la tronul Moldovei.
Alecsandru Lapusneanu a intemeiat si el o manastire, cea de la Slatina, pe locul unui vechi paltin.
Dupa aceea, Despot-voda, din sluga a lui Despot cel Mare, a ajuns domn, prin inselatorie. O alta intamplare interesanta este aceea cand turcii l-au decapitat pe Barnovschi-voda. Se spune ca, vazandu-si stapanul mort, calul acestuia a inceput sa sara si sa se agite, iar turcii au vazut acestea drept o dovada ca Barnovschi-voda fusese un om drept, s-au cait ca l-au ucis si s-au jurat ca de atunci inainte sa nu mai omoare niciun domn al Moldovei.
Vasilie-voda a fost si el un om harnic, un domn priceput care a incercat sa intretina relatii amiabile cu turcii, insa la batranete l-a cuprins lacomia si a pradat manastirea Putna, sperand ca va gasi bani. Dar nu a gasit si a fost detronat de catre Gheorghie Stefan-voda care a si restaurat manastirea.
Devenit domn, Ghoerghie Stefan- voda a pricinuit multe nenorociri familiei lui Vasilie-voda.
Dupa Ghoerghie Stefan- voda, a urmat la tronul Moldovei Ghica-voda, iar povestea ajungerii acestuia domn are un puternic caracter legendar.
Vorbind despre domnia lui Stefanita-voda , Ion Neculce aminteste si de povestea lui Neculai Milescu Spatarul. Neculce povesteste ca acesta ar fi fost suspectat ca este uzurpator de catre Stefanita-voda, care i-a taiat nasul cu propriul hangel. Stigmatizat, boierul este nevoit sa se refugieze din tara si cultura bogata plus faptul ca era poliglot l-au ajutat sa ajunga diplomat la curtea tarului Rusiei. Acesta din urma l-a trimis in mai multe misiuni, astfel incat Milescu este unul dintre cei mai luminati romani din toate timpurile.
In ceea ce-l priveste pe Stefanita-voda se crede ca murit otravit, desi acest fapt nu este consemnat in Letopiset.
Predoslovia ‘Letopisetului’ arata limpede ca autorul acorda foarte putin credit izvoarelor, cu motivatia ca a scris singur ‘dintru a sa stiinta’.
Felul cum intelege sa isi prezinte corpusul de anecdote si legende, grupate sub genericul ‘O sama de cuvinte’ pledeaza pentru acelasi lucru : ‘cine va voi sa le creada, bine va fi, iar cine nu va voi, iar bine, cum ii va fi voia, asa va face’.
D e cand a preluat domnia Moldovei, Stefan-Voda cel Bun a purtat numeroase batalii cu turcii si a obtinut multe victorii. Iar pnetru fiecare razboi castigat ridica o manastire.
Legenda intemeierii manastirii Putna povesteste ca Stefan-Voda a tras cu arcul iar locul in care s-a oprit sageata, a desemnat locul in care s-a ridicat manastirea ce impresiona prin grandoare, bogatie si lux.
La moartea sa, Stefan-Voda a lasat manastirii Putna doua obiecte : arcul sau si un pahar. Primul dintre acestea a fost furat de catre cazaci, lesi si moldoveni pe vremea lui Constantin Cantemir- voda, iar cel de al doilea s-a pastrat pana la a treia domnie a lui Mihai Racovita-voda, cand a fost distrus de catre un anume Misail Chisilita.
Dupa infrangerea de la Razboieni, Stefan-voda cel Bun a dorit sa se retraga in Cetatea Neamtului insa mama sa nu a acceptat, sfatuindu-l sa persevereze.
Aflat intr-un mare impas, acesta a mers sa-i ceara sfatul parintelui Daniil Sihastru, care l-a indemnat sa nu renunte, iar dupa ce-i va invinge pe turci sa faca o manastire acolo, in numele Sfantului Gheorghe. Ceea ce Stefan a si facut : a ridicat manastirea Voronetul, cu hramul Sfantului Gheorghe.
In continuare, Neculce puncteaza legenda conform careia un anume Purice aprodul, pentru ca l-a ajutat pe domn, si-a schimbat numele in Movila, dand astfel nastere unui neam de mare seama, ai carui urmasi au ajuns chiar domni.
Stefan-voda, ca si fiul sau Bogdan au purtat multe razboaie si cu lesii, pe care i-au supus la crancene robii. Legenda spune chiar ca ii puneau pe lesi sa traga in plug in locul animalelor.
La moartea sa Stefan-voda a lasat cuvant fiului sau sa nu inchine tara decat turcilor, cacai acestia sunt un neam intelept si puternic.
Urmeaza consemnarea unor fapte din timpul lui Petru Rares :venirea la tron, gonirea acestuia si revenirea la tronul Moldovei.
Alecsandru Lapusneanu a intemeiat si el o manastire, cea de la Slatina, pe locul unui vechi paltin.
Dupa aceea, Despot-voda, din sluga a lui Despot cel Mare, a ajuns domn, prin inselatorie. O alta intamplare interesanta este aceea cand turcii l-au decapitat pe Barnovschi-voda. Se spune ca, vazandu-si stapanul mort, calul acestuia a inceput sa sara si sa se agite, iar turcii au vazut acestea drept o dovada ca Barnovschi-voda fusese un om drept, s-au cait ca l-au ucis si s-au jurat ca de atunci inainte sa nu mai omoare niciun domn al Moldovei.
Vasilie-voda a fost si el un om harnic, un domn priceput care a incercat sa intretina relatii amiabile cu turcii, insa la batranete l-a cuprins lacomia si a pradat manastirea Putna, sperand ca va gasi bani. Dar nu a gasit si a fost detronat de catre Gheorghie Stefan-voda care a si restaurat manastirea.
Devenit domn, Ghoerghie Stefan- voda a pricinuit multe nenorociri familiei lui Vasilie-voda.
Dupa Ghoerghie Stefan- voda, a urmat la tronul Moldovei Ghica-voda, iar povestea ajungerii acestuia domn are un puternic caracter legendar.
Vorbind despre domnia lui Stefanita-voda , Ion Neculce aminteste si de povestea lui Neculai Milescu Spatarul. Neculce povesteste ca acesta ar fi fost suspectat ca este uzurpator de catre Stefanita-voda, care i-a taiat nasul cu propriul hangel. Stigmatizat, boierul este nevoit sa se refugieze din tara si cultura bogata plus faptul ca era poliglot l-au ajutat sa ajunga diplomat la curtea tarului Rusiei. Acesta din urma l-a trimis in mai multe misiuni, astfel incat Milescu este unul dintre cei mai luminati romani din toate timpurile.
In ceea ce-l priveste pe Stefanita-voda se crede ca murit otravit, desi acest fapt nu este consemnat in Letopiset.
Tag-uri: rezumat, o sama de cuvinte, ion neculce |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :