Imnul este o specie solemna a genului liric, este exprimata pretuirea fata de divinitate, fata de eroi, fata de o idee sau fata de un eveniment deobesbit.
Imnurile nationale sunt cantece patriotice solemne si exprima idealurile de unitate nationala ale unui popor, dorinta de libertate si solidaritatea acestuia. Sub aspect compoziitional, imnul incepe printr-o invocatie retorica, contine numeroase indemnuri sau apeleaza la evocare pentru a ilustra calitatile deosebite a ceea ce el preamareste.
Fiind cantece de slava, de biruinta, imnurile au fost puse pe muzica si se canta, versurile lor avand un ton solemn, avantat, mobilizator. Poezia ‘‘Destepta-te romane’’, purtand initial numele ‘‘ Un rasunet’’, apartine poetului ardelean Andrei Mure seanu si a fost publicata in numarul 25 din 21 iunie 1848 al revistei ‘‘ Foaie pentru minte, inima si libertate’’ ca o replica, ‘‘un rasunet’’ la poeziat ‘‘Desteptarea Romaniei’’, a lui Vasile Alecsandri publicata anterior in aceeasi revista.

Aceasta creatie literara a fost pus ape muzica de Anton Pann si a fost adoptata ca imn al revolutionarilor romani de la 1848, a rasunat pe Campia Liberatatii in 1918 de la Alba-Iulia, iar dupa revolutia din Decembrie 1989 a devenit imnul national al Romaniei.
Titlul este constiutui den verbul ‘‘a se destepta la imperativ’’, substantivul ‘‘roman’’ in cazul vocativ, cu valoare de sinecdota, deoarece roman verbul intelege intreaga natiune.

El este reluat cu forma identica si in primul vers al poeziei, exprimand mesajulsi ideea centrala a acesteia, indemnul la desteptare nationala, la lupta impotriva tiraniei, pentru libertatea sociala, pentru unitate si independenta nationala.
Poezia in intregimea sa, este constituita dintr-o suita de indemnuri. Mai intai poetul ii indeamna pe romani la desteptare, nationala, la trezirea din robie si la actiune pentru a-si croi un nou destint, prin care sa ii impresioneze chiar si pe dsumani (‘‘la care sa se-nchine si cruzii tai dusmani’’).Cu acelasi ton ultimativ ( ‘‘acum ori niciodata’’) este adresat tuturor romanilor, indemnul de a dovedi prin fapte ca sunt rumasii demni ai romanilo, un popor mandru, curajos si viteaz, simbolizat prin imparatul Traian. Poetul isi argumenteaza apoi indemnul la lupta, prin solidaritatea si unitatea intregului popor care este gata sa sfarseasca pentru dobandirea libertatii.

Apeland la o invocatie retorica si adresandu-se eroilor neamului printr-un verb la imperatriv (priviti !) si o enumeratie constituita din vocative (Mihai, Stefan, Corvine), Andrei Mureseanu pune in lumina dorinta arzatoare a romanilor de libertate urmasii unor voievozi ilustrii care sunt gata sa se sacrifice pentru acest scop (‘‘Viata-n libertate, ori moarte striga toti’’).
Romanii jura, sa implineasca visul de unire nerealizat de inaintasi (‘‘Juram ca vom da mana sa fim pururea frati’’). In contiunare patria devine simbolul mamei vaduvite din cauza nerealizarii unitatii nationale si de aceea ea cere ajutorul fiilor sai, in caest moment de cotitura, cand visul de veacuri se poate implini. In caz contrar ca ii va blestema pe toti cei care o vor trada in astfel de imprejurari. Continuand aceasta idee, strofa urmaoare ia forma unei imprecati( ‘‘De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa) adresata de poet celor lasi, care n-ar raspunde prezent la chemarea patriei de a obtine libertatea cu orice prêt, chiar cu pretul viateii( ‘‘ Va cere ca sa trecem prin sabie si foc’’).

Ideea luptei si a sacrificiului sunt argumente in urmatoarele doua strofe in care poetul precizeaza ca ianafara robiei turcesti, a umilintelor si a tiraniei indurate de veacuri, poporul roman e pandit de alte primejdii la fel de mari cum ar fi o noua robie si rapire a graiului, a limbii starmosilor.
Penultima strofa contine indemnul adresat direct si patetic romanilor de pretutindeni (‘‘Romani din patru unghiuri’’) la unitate nationala care sa fie realizata atat in ganduri, cat si in sentimente ( ‘‘ Uniti-va in cuget, uniti-va-n simtiri’’) .Ei au datoria morala de a aduce la cunostinta intregii lumi ( ‘‘ Strigati in lumea larga’’) a fost ocupat cu forta prin intrigi si ‘‘viclene meltiri’’.

Ultima strofa se adreseaza preotilor indemnandu-i sa insoteasca oastea crestina a carei devize este libertatea preferand moartea glorioasa in schimbul unei robii umilitoare in propria tara(‘‘Murim mai bine-n lupta cu glorie deplina Decat sa fim scalvi iarasi pe vechiul nost pamant’’). In stransa legatura cu mesajul si cu ideea centrala neamului, exista si cele doua motive esentiale discursului liric- cel al luptei si al jertfei- sugerate prin constructia ca’’ viata-n libertate ori moarte’’, ‘‘sar ca lupii-n stane’’, ‘‘sa trecem prin sabie si foc’’, ‘‘murim mai bine-n lupta’’.Astfel poetul evidentiaza si unele insusiri ale poporului roman- curajul, vitejia, dorinta arzatoare de libertate, de unitate nationala, spiritul de sacrificiu, dragostea fata de patrie, demnitatea si mandria patriotica.

Totodata in felul acesta, poetul da glas direct si propriilor sentimente de dragoste, de pretuire, de admiratie fata de tara. Calitatile de imn ale poeziei au fost intuite inca de la crearea ei si de aceea, Nicolae Balcescu remarca faptul ca aceasta poezie este ‘‘Marseille romanilor’’, caci ea are caracter retoric de proclamatie sau manifest, atat continutul de idei cat si procedeele artistice dovedind acest lucru.

---

Tag-uri: comentariu, imn, desteapta-te, romane!

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 13 March '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---