Statistics:
Visits: 1,772 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Desteapta-te romane - imn
Q: | Intreaba despre Desteapta-te romane - imn |
Imnul este opera lirica prin care se preamareste divinitatea, un erou, patria, o idee, un eveniment deosebit.
Imnurile nationale sunt cantece patriotice, solemne, adoptate de o tara pentru a fi intonate in cadrul unor ceremonii publice nationale sau internationale, exprimand idealurile de libertate si unitate nationala ale unui popor.
Sub aspect compozitional, imnul incepe printr-o invocatie retorica, contine numeroase indemnuri sau apeleaza la evocare pentru a ilustra calitatile deosebite a ceea ce el preamareste.
Fiind cantece de slava, de biruinta, imnurile au fost puse pe muzica si se canta, versurile lor avand un ton solemn, avantat, mobilizator, profetic.
Poezia ‘Desteapta-te romane !’ apartine ppoetului ardelean Andrei Mureseanu.
Poezia a fost pus ape mizica de Anton Pan n si dupa revolutia din decembrie 1989 a devenit imnul national al Romaniei.
Titlul este alcatuit din verbul ‘a (se) destepta’ la imperativ, caruia i se adauga vocativului substantivului ‘roman’. Chiard aca ultimul este la singular, autorul li se adreseaza tuturor romanilor. Titlul este reluat in forma identica si in primul vers al poeziei, exprimand indemnul la desteptare nationala.
Ca orice imn, creatia literara ‘Desteapta-te romane !’ se incadreaza in genul liric intrucat autorul isi exprima in mod direct si nemijlocit propriile sentimente de patriotism (concretizat in dorinta trezirii la lupta impotriva robiei), mandria pentru o descendenta ilustra, sentimentul apartenentei la un neam de viteji, peste care se arcuieste umbra marilor strabuni.
Comstiinta ca a sosit momentul marii uniri a tuturor romanilor se degaja din cea mai mare parte a acestor veruri solemne, ce contin numeroase indemnuri.
Mesajul poeziei este conturat cu ajuorul mai multor procedee de expresivitate artistica.
Metafora ‘ somnul cel de moarte’ sugereaza inertia in fata unui destin tragic pe care l-i l-au harazit romanilor barbarii de tirani. De aici se naste indemnul exprimat in titlu si motivat in strofele urmatoare. Numele imparatului Traian, ‘triumfator in lupte’, constituie un simbol al vitejiei strabune, prelungite in prezent, ca o coloana a infinitului ( metafora ‘ca-n aste maini mai curge un sange de roman’).
Comparatia ‘ Cum stau ca brazi-n munte voinici sute de mii’ si enumeratia ‘batrani, barbati, juni , tineri ‘ ii desemneaza pe contemporanii autorului, gata sa ia parte printr-un gest istoric maret, la schimbarea destinului unui popor.
Metafora ‘marete umbre’ proiecteaza in eternictate numele intemeitorilor de tara : Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Mihai Corvin.
Cea mai furmoasa metafora este cea a tarii mama, indoliata fiind despartirea de fiii ei si transformata aproape intr-un personaj mitologic, o zeita a razboiului si a razbunarii ‘cand patria sa mama, cu inima duioasa/ Va cere ca sa trecem prin sabie si foc !’.
In ultimele strofe ale poeziei, rememorand efectele razboaielor cu turcii ( sinecdoca ‘iataganul Barbarei Semilune ‘), autorul anunta inca o primejdie, cea a pierderii limbii romane.
Intr-un moment istoric pe care il considera potrivit, autorul indeamna la unire ‘uniti-va in cuget, uniti-va-n simitiri !’.
Mesajul poeziei il constituie o chemare la lupta pentru libertate si pentru realizeatea unitatii natuonale.
Fiind un imn, poezia are un ton profetic, solemn, versurle au o cadenta grava, potrivita cu mesajul autorului.
Calitatile de imn ale creatiei ‘Desteapta-te romane !’ au fost intuite inca de la crearea e iso de aceea Nicolae Balcescu remarca faptul ca aceasta poezie este ‘Marseilleza romanilor’ caci ea are caracter retoric de proclamatie sau manifest, atat continutul de idei, cat si procedeele artistice dovedind acest lucru.
Imnurile nationale sunt cantece patriotice, solemne, adoptate de o tara pentru a fi intonate in cadrul unor ceremonii publice nationale sau internationale, exprimand idealurile de libertate si unitate nationala ale unui popor.
Sub aspect compozitional, imnul incepe printr-o invocatie retorica, contine numeroase indemnuri sau apeleaza la evocare pentru a ilustra calitatile deosebite a ceea ce el preamareste.
Fiind cantece de slava, de biruinta, imnurile au fost puse pe muzica si se canta, versurile lor avand un ton solemn, avantat, mobilizator, profetic.
Poezia ‘Desteapta-te romane !’ apartine ppoetului ardelean Andrei Mureseanu.
Poezia a fost pus ape mizica de Anton Pan n si dupa revolutia din decembrie 1989 a devenit imnul national al Romaniei.
Titlul este alcatuit din verbul ‘a (se) destepta’ la imperativ, caruia i se adauga vocativului substantivului ‘roman’. Chiard aca ultimul este la singular, autorul li se adreseaza tuturor romanilor. Titlul este reluat in forma identica si in primul vers al poeziei, exprimand indemnul la desteptare nationala.
Ca orice imn, creatia literara ‘Desteapta-te romane !’ se incadreaza in genul liric intrucat autorul isi exprima in mod direct si nemijlocit propriile sentimente de patriotism (concretizat in dorinta trezirii la lupta impotriva robiei), mandria pentru o descendenta ilustra, sentimentul apartenentei la un neam de viteji, peste care se arcuieste umbra marilor strabuni.
Comstiinta ca a sosit momentul marii uniri a tuturor romanilor se degaja din cea mai mare parte a acestor veruri solemne, ce contin numeroase indemnuri.
Mesajul poeziei este conturat cu ajuorul mai multor procedee de expresivitate artistica.
Metafora ‘ somnul cel de moarte’ sugereaza inertia in fata unui destin tragic pe care l-i l-au harazit romanilor barbarii de tirani. De aici se naste indemnul exprimat in titlu si motivat in strofele urmatoare. Numele imparatului Traian, ‘triumfator in lupte’, constituie un simbol al vitejiei strabune, prelungite in prezent, ca o coloana a infinitului ( metafora ‘ca-n aste maini mai curge un sange de roman’).
Comparatia ‘ Cum stau ca brazi-n munte voinici sute de mii’ si enumeratia ‘batrani, barbati, juni , tineri ‘ ii desemneaza pe contemporanii autorului, gata sa ia parte printr-un gest istoric maret, la schimbarea destinului unui popor.
Metafora ‘marete umbre’ proiecteaza in eternictate numele intemeitorilor de tara : Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Mihai Corvin.
Cea mai furmoasa metafora este cea a tarii mama, indoliata fiind despartirea de fiii ei si transformata aproape intr-un personaj mitologic, o zeita a razboiului si a razbunarii ‘cand patria sa mama, cu inima duioasa/ Va cere ca sa trecem prin sabie si foc !’.
In ultimele strofe ale poeziei, rememorand efectele razboaielor cu turcii ( sinecdoca ‘iataganul Barbarei Semilune ‘), autorul anunta inca o primejdie, cea a pierderii limbii romane.
Intr-un moment istoric pe care il considera potrivit, autorul indeamna la unire ‘uniti-va in cuget, uniti-va-n simitiri !’.
Mesajul poeziei il constituie o chemare la lupta pentru libertate si pentru realizeatea unitatii natuonale.
Fiind un imn, poezia are un ton profetic, solemn, versurle au o cadenta grava, potrivita cu mesajul autorului.
Calitatile de imn ale creatiei ‘Desteapta-te romane !’ au fost intuite inca de la crearea e iso de aceea Nicolae Balcescu remarca faptul ca aceasta poezie este ‘Marseilleza romanilor’ caci ea are caracter retoric de proclamatie sau manifest, atat continutul de idei, cat si procedeele artistice dovedind acest lucru.
Tag-uri: imnul, desteapta-te romane, opera lirica, cantec patriot |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :