Statistics:
Visits: 1,457 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Demonstratia ca o poezie studiata este imn
Q: | Intreaba despre Demonstratia ca o poezie studiata este imn |
Andrei Muresanu a ramas cunoscut ca autor al poeziei "Un rasunet", publicata pe foi volante in 1848 si devenita marsul revolutionarilor romani din Transilvania. Sub titlul de "Desteapta-te romane !", aceasta "Marseilleza a romanilor", cum o numea N. Balcescu a redevenit imnul de stat al Romaniei dupa 1989, fiind cantat pe melodia lui Anton Pann.
Imnul este specia solemna a genului liric, destinata a fi cantata, in care se exprima sentimente de pretuire fata de un eveniment deosebit, o idee, un erou.
Inaltele idei de iubire fata de patrie si de libertate exprimate intr-un mod atat de pregnant in "Desteapta-te, romane !" au facut ca poezia lui Andrei Muresanu sa aiba un ecou nu numai in contextul istoric in care a fost creata, ci sa dainuie peste un secol in memoria afectiva a ro manilor, care au ales-o sa le reprezinte tara in mod oficial, alaturi de drapelul tricolor.Poezia este alc. din 11 catrene, cu ritm iambic, rima incrucisata, si masura de 13-14 silabe.
"Desteapta-te, romane!" apartine genului liric pt.ca sentimentele autorului sunt exprimate in mod direct. Eul liric apare prin folosirea pers.I, nr.pl. pt. ca acesta se include in poporul roman:"juram ca vom da mana", "sa ne rapeasca limba". Poezia se remarca printr-o bogatie a figurilor de stil, metafore, epitete, comparatii, enumeratii care subliniaza mesajul transmis inca din titlu, patriotismul si dorinta de independenta.
Exprimarea directa a autorului este dovedita si de prezenta unor subst. in vocativ:"romane, marete umbre, preoti, romani din patru unghiuri" si a unor vb.la imperativ :"desteapta-te", "priviti", "uniti-va", etc., in felul acesta poetul adresand si anumite indemnuri si dand poeziei un ton solemn, o alta trasatura a imnului.
Poetul indeamna mai intai la desteptare nationala si la actiune: "Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte ", "croieste-ti alta soarta".
Este adresat apoi indemnul ca romanii sa dovedeasca prin fapte ca sunt urmasii demni ai romanilor, ca spre final sa-si faca prezenta indemnul la unitate nationala("romani din patru unghiuri uniti-va-n simtiri").
Acesta poezie fiind un imn, poetul vorbeste si despre idealurile de unitate nationala si libertate al poporului. Astfel romanii sunt uniti si gata sa sara "ca lupii in stane"(comparatie) pt.apararea patriei, iar optiunea lor este una singura (Viata-n libertate, ori moarte ! striga toti"), preferand moartea glorioasa unei robii umilitoare("Murim mai bine-n lupta cu glorie deplina Decat sa fim sclavi iarasi pe vechiul nost pamant"’).
Poetul apeleaza la evocare, vorbind despre neimplinirea idealului de unitate nationala(inversiunea si epitetul "oarba neunire") pe care jura sa-l duca la indeplinire contemporanii("juram sa fim pururea frati"), despre robia indurata de-a lungul anilor pe care romanii n-o mai accepta sub nici o forma (inversiunile "vii nu o primim", "dar morti, numai o dam").
Ca in orice imn isi fac loc si aici invocatiile si exclamatiile retorice:"Desteapta-te, romane!", "Priviti, marete umbre ", "N-ajunge despotismul...", N-ajunse iataganul ...", etc.
Autorul pune in evidenta unele trasaturi ale poporului nostru : curajul, vitejia, dorinta de libertate, de unitate, dragoste de patrie .
Fiind o opera lirica care prezinta pretuirea fata de ideile de libertate si unitate nationala, prin puternica implicare a eului liric "Desteapta-te, romane!" este un imn.
Imnul este specia solemna a genului liric, destinata a fi cantata, in care se exprima sentimente de pretuire fata de un eveniment deosebit, o idee, un erou.
Inaltele idei de iubire fata de patrie si de libertate exprimate intr-un mod atat de pregnant in "Desteapta-te, romane !" au facut ca poezia lui Andrei Muresanu sa aiba un ecou nu numai in contextul istoric in care a fost creata, ci sa dainuie peste un secol in memoria afectiva a ro manilor, care au ales-o sa le reprezinte tara in mod oficial, alaturi de drapelul tricolor.Poezia este alc. din 11 catrene, cu ritm iambic, rima incrucisata, si masura de 13-14 silabe.
"Desteapta-te, romane!" apartine genului liric pt.ca sentimentele autorului sunt exprimate in mod direct. Eul liric apare prin folosirea pers.I, nr.pl. pt. ca acesta se include in poporul roman:"juram ca vom da mana", "sa ne rapeasca limba". Poezia se remarca printr-o bogatie a figurilor de stil, metafore, epitete, comparatii, enumeratii care subliniaza mesajul transmis inca din titlu, patriotismul si dorinta de independenta.
Exprimarea directa a autorului este dovedita si de prezenta unor subst. in vocativ:"romane, marete umbre, preoti, romani din patru unghiuri" si a unor vb.la imperativ :"desteapta-te", "priviti", "uniti-va", etc., in felul acesta poetul adresand si anumite indemnuri si dand poeziei un ton solemn, o alta trasatura a imnului.
Poetul indeamna mai intai la desteptare nationala si la actiune: "Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte ", "croieste-ti alta soarta".
Este adresat apoi indemnul ca romanii sa dovedeasca prin fapte ca sunt urmasii demni ai romanilor, ca spre final sa-si faca prezenta indemnul la unitate nationala("romani din patru unghiuri uniti-va-n simtiri").
Acesta poezie fiind un imn, poetul vorbeste si despre idealurile de unitate nationala si libertate al poporului. Astfel romanii sunt uniti si gata sa sara "ca lupii in stane"(comparatie) pt.apararea patriei, iar optiunea lor este una singura (Viata-n libertate, ori moarte ! striga toti"), preferand moartea glorioasa unei robii umilitoare("Murim mai bine-n lupta cu glorie deplina Decat sa fim sclavi iarasi pe vechiul nost pamant"’).
Poetul apeleaza la evocare, vorbind despre neimplinirea idealului de unitate nationala(inversiunea si epitetul "oarba neunire") pe care jura sa-l duca la indeplinire contemporanii("juram sa fim pururea frati"), despre robia indurata de-a lungul anilor pe care romanii n-o mai accepta sub nici o forma (inversiunile "vii nu o primim", "dar morti, numai o dam").
Ca in orice imn isi fac loc si aici invocatiile si exclamatiile retorice:"Desteapta-te, romane!", "Priviti, marete umbre ", "N-ajunge despotismul...", N-ajunse iataganul ...", etc.
Autorul pune in evidenta unele trasaturi ale poporului nostru : curajul, vitejia, dorinta de libertate, de unitate, dragoste de patrie .
Fiind o opera lirica care prezinta pretuirea fata de ideile de libertate si unitate nationala, prin puternica implicare a eului liric "Desteapta-te, romane!" este un imn.
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 21 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :