Statistics:
Visits: 2,108 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
George Bacovia - Lacustra
Q: | Intreaba despre George Bacovia - Lacustra |
Publicata in primul volum de versuri, aparut in 1916, sub titlul simbolic "Plumb", poezia "Lacustra" este o emblema a viziunii artistice bacoviene, exprimand o stare de spirit, intr-o atmosfera specifica unei realitati poetice originale. Raportul natura-om, frecvent in creatiile romanticilor, este perceput, in poezia simbolista, dintr-o noua perspectiva, caci planul exterior (al naturii si al lumii materiale) parin sugestii multiple, pare a fi determinantul vietii psihice, prelungind sentimentul terorizant al trairii intr-o relitate ostila.
Cele patru catrene ale poeziei, structurate intr-o simetrie perfecta, concentreaza motive si teme specifice viziunii simboliste: al ploii, al golului sufletesc, al singuratatii si al nevrozei. Pe fundalul adanc si larg dimensionat al timpului si spa tiului, este proiectat motivul insingurarii totale a poetului, si al terorii de "umed", ca simbol al dezagregarii universului, si al mortii iminente.
Din perspectiva categoriilor de spatiu si timp, se poate observa in poezie, conjugarea planului existential cu planul evocativ, al realitatii cu visul (prima si ultima strofa). Cele doua calitati se contopesc, sugerand dimensiunea infinitului, in spatiu si timp, si a monotoniei, la nivelul starii sufletesti. Ideea este sustinuta din punct de vedere artistic, prin senzatia auditiva, creata in prima strofa de obsesia ploii (repetitia verbului "a auzi") si de metafora, cu o extraordinara forta sugestiva "Aud materia plangand". Dealtfel, sentimentul care se degaja dinintreaga poezie este acela al instabilitatii funciare a fiintei, al precaritatii ei, cauzat de spectacolul unei materii aflate in dezagregare continua, apa fiind un simbol al eroziunii si al instabilitatii. Sentimentul de monotonie exasperanta, sugerat si prin muzialitatea interioara a verbelor la gerunziu ("plound", "plangand"), de teroare sub amenintarea descompunerii universale, se adanceste treptat, atingand momentul culminant, al crizei singuratatii si al neantului. In acest sens, se revine in finalul poeziei la prima strofa, care se repeta, modificandu-se doar versul al doilea, si convertind astfel realitatea materiala in viata sufleteasca. Prin structurile gramaticale si lexicale ingenios construite (elemente care dezvaluie motivul ploii: plangand, lacustre, unde, val, mal, pilotii; simboluri ale insingurarii: folosirea in exclusivitate a persoanei I, evidenta la nivel verbal si pronominal, precum si al timpului prezent al verbului) sunt potentate trairile afective.
Pentru a sublinia sentimentul de solitudine, de "gol istoric", timpul realitatii prezente este transferat in alte timpuri, in anistorie. Prezenta locuintei lacustre generalizeaza impresia de intoarcere in timp. Podul ramas la mal, in contextul existentei primitive, inseamna un pericol. Intreaga stare sufleteasca a poetului este redata acum prin intermediul senzatiilor.
De la planul oarecum concret, de enumerare a senzatiilor organice, din strofa a doua, se trece la un nivel abstract, meditativ si simbolic, in strofa a treia. Metaforele: "Un gol istoric se intinde (...) Si simt cum de atata ploaie Pilotii grei se prabusesc", sustinute prin sintagme-cheie, sugereaza teama de neant, apasarea sufleteasca, suferinta si infrangerea poetului, damnat prin conditia lui sociala.
Cele patru catrene ale poeziei, structurate intr-o simetrie perfecta, concentreaza motive si teme specifice viziunii simboliste: al ploii, al golului sufletesc, al singuratatii si al nevrozei. Pe fundalul adanc si larg dimensionat al timpului si spa tiului, este proiectat motivul insingurarii totale a poetului, si al terorii de "umed", ca simbol al dezagregarii universului, si al mortii iminente.
Din perspectiva categoriilor de spatiu si timp, se poate observa in poezie, conjugarea planului existential cu planul evocativ, al realitatii cu visul (prima si ultima strofa). Cele doua calitati se contopesc, sugerand dimensiunea infinitului, in spatiu si timp, si a monotoniei, la nivelul starii sufletesti. Ideea este sustinuta din punct de vedere artistic, prin senzatia auditiva, creata in prima strofa de obsesia ploii (repetitia verbului "a auzi") si de metafora, cu o extraordinara forta sugestiva "Aud materia plangand". Dealtfel, sentimentul care se degaja dinintreaga poezie este acela al instabilitatii funciare a fiintei, al precaritatii ei, cauzat de spectacolul unei materii aflate in dezagregare continua, apa fiind un simbol al eroziunii si al instabilitatii. Sentimentul de monotonie exasperanta, sugerat si prin muzialitatea interioara a verbelor la gerunziu ("plound", "plangand"), de teroare sub amenintarea descompunerii universale, se adanceste treptat, atingand momentul culminant, al crizei singuratatii si al neantului. In acest sens, se revine in finalul poeziei la prima strofa, care se repeta, modificandu-se doar versul al doilea, si convertind astfel realitatea materiala in viata sufleteasca. Prin structurile gramaticale si lexicale ingenios construite (elemente care dezvaluie motivul ploii: plangand, lacustre, unde, val, mal, pilotii; simboluri ale insingurarii: folosirea in exclusivitate a persoanei I, evidenta la nivel verbal si pronominal, precum si al timpului prezent al verbului) sunt potentate trairile afective.
Pentru a sublinia sentimentul de solitudine, de "gol istoric", timpul realitatii prezente este transferat in alte timpuri, in anistorie. Prezenta locuintei lacustre generalizeaza impresia de intoarcere in timp. Podul ramas la mal, in contextul existentei primitive, inseamna un pericol. Intreaga stare sufleteasca a poetului este redata acum prin intermediul senzatiilor.
De la planul oarecum concret, de enumerare a senzatiilor organice, din strofa a doua, se trece la un nivel abstract, meditativ si simbolic, in strofa a treia. Metaforele: "Un gol istoric se intinde (...) Si simt cum de atata ploaie Pilotii grei se prabusesc", sustinute prin sintagme-cheie, sugereaza teama de neant, apasarea sufleteasca, suferinta si infrangerea poetului, damnat prin conditia lui sociala.
Tag-uri: poezie, volume, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 11 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :