Statistics:
Visits: 2,418 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Genul epic
Q: | Intreaba despre Genul epic |
Genul epic, a carui denumire provine de la grecul epicos ( epos ), cu sensul de cuvant, zicere, ceea ce se exprima prin cuvant, discurs, cuprinde totalitatea creatiilor epice, adica acele opere literare in care autorul isi exprima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte, a unor intamplari si prin intermediul pesonajelor.
Se desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii : naratorul ( cele care povesteste faptele ), actiunea ( totalitatea faptelor, a intamplarilor ) si personajelor ( persoane care savarsesc fapte si sunt purtatoarele mesajului autorului ).
Intrucat in operele epice sunt povestite fapte, intamplari, modul de expunere caracteristic acestor creatii este naratiunea. Acesta este modul de expunere predominant, insa se poate imbina si cu celelate moduri de expunere - descriere, dialog, monolog , evocare.
In ceea ce priveste naratorul, acesta poate fii scriitorul insusi, si atunci relaterea faptelor se face la persoana a -III- a, sau unul dintre personaje care participa la actiune, de data asta naratiunea facandu-se la persoana -I.
Naratorul se detaseaza de faptele povestite, este obiectiv si relateaza intamplarile ca un observator din afara universului imaginat. Obiectivitatea relatarii trebuie sa se realizeze indiferent cine este naratorul - autorul sau un personaj al aperei. Genul epic este, asadar, preponderent genului persoanei a -III-a si al timpului trecut, uneori naratiunea facandu-se si la persoana I.
Actiunea este constituita din totalitatea faptelor, a intamplarilor relatate si are o serie de trasaturi caracteristice.
In primul rand are o mare mobalitate in timp si spatiu , operele epice putand relata intamplari petrecute cu multa vreme inainte, si o perioada lunga de timp, sau intamplari recente , ce se pot succeda doar in cateva are. Locul desfasurarii intamplarilor se poate schimba, iar aceleasi personaje pot actiona si se pot deplasa in spatii diverse, intr-un moment sau altul.
In al doilea rand, actiunea se caracterizeaza, in general, prin unitate compozitionala, fiind prezent, de obicei, mai intai locul si timpul actiunii [ situatia initiala ], ca apoi sa intervina alta situatie, care o modifica pe cea de la inceput si determina, astfel, desfasurarea altor intamplari. Intamplarile au un plan maxim de incordare si un final.
Astfel spus, intamplarile cunoscute se constituie in subiect al operei epice ale carui momente sunt : expozitia [ expozitiunea ] - prezentarea locului, timpului si a unora dintre personaje -, intriga [ momentul care determina derularea actiunii ], desfasurarea actiunii [ faptele determinate de intriga ], punctul culminant [ momantul de maxima incordare ] si deznodamantul [ sfarsitul actiunii ]. Desigur ca ordinea si chiar numarul acestor momente difera in functia de intentiile autorului.
In al treilea rand, amploarea si complexitatea actiunii operelor epice variaza, ele putand infatisa un singur moment din viata unuia sau a catorva personaje, ori o imagine ampla a vietii, cu elemente numeroase. De fapt, aceasta caracteristica a actiunii constituie unul dintre criteriile in baza carora se clasifica operele epice.
Se desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii : naratorul ( cele care povesteste faptele ), actiunea ( totalitatea faptelor, a intamplarilor ) si personajelor ( persoane care savarsesc fapte si sunt purtatoarele mesajului autorului ).
Intrucat in operele epice sunt povestite fapte, intamplari, modul de expunere caracteristic acestor creatii este naratiunea. Acesta este modul de expunere predominant, insa se poate imbina si cu celelate moduri de expunere - descriere, dialog, monolog , evocare.
In ceea ce priveste naratorul, acesta poate fii scriitorul insusi, si atunci relaterea faptelor se face la persoana a -III- a, sau unul dintre personaje care participa la actiune, de data asta naratiunea facandu-se la persoana -I.
Naratorul se detaseaza de faptele povestite, este obiectiv si relateaza intamplarile ca un observator din afara universului imaginat. Obiectivitatea relatarii trebuie sa se realizeze indiferent cine este naratorul - autorul sau un personaj al aperei. Genul epic este, asadar, preponderent genului persoanei a -III-a si al timpului trecut, uneori naratiunea facandu-se si la persoana I.
Actiunea este constituita din totalitatea faptelor, a intamplarilor relatate si are o serie de trasaturi caracteristice.
In primul rand are o mare mobalitate in timp si spatiu , operele epice putand relata intamplari petrecute cu multa vreme inainte, si o perioada lunga de timp, sau intamplari recente , ce se pot succeda doar in cateva are. Locul desfasurarii intamplarilor se poate schimba, iar aceleasi personaje pot actiona si se pot deplasa in spatii diverse, intr-un moment sau altul.
In al doilea rand, actiunea se caracterizeaza, in general, prin unitate compozitionala, fiind prezent, de obicei, mai intai locul si timpul actiunii [ situatia initiala ], ca apoi sa intervina alta situatie, care o modifica pe cea de la inceput si determina, astfel, desfasurarea altor intamplari. Intamplarile au un plan maxim de incordare si un final.
Astfel spus, intamplarile cunoscute se constituie in subiect al operei epice ale carui momente sunt : expozitia [ expozitiunea ] - prezentarea locului, timpului si a unora dintre personaje -, intriga [ momentul care determina derularea actiunii ], desfasurarea actiunii [ faptele determinate de intriga ], punctul culminant [ momantul de maxima incordare ] si deznodamantul [ sfarsitul actiunii ]. Desigur ca ordinea si chiar numarul acestor momente difera in functia de intentiile autorului.
In al treilea rand, amploarea si complexitatea actiunii operelor epice variaza, ele putand infatisa un singur moment din viata unuia sau a catorva personaje, ori o imagine ampla a vietii, cu elemente numeroase. De fapt, aceasta caracteristica a actiunii constituie unul dintre criteriile in baza carora se clasifica operele epice.
Tag-uri: gen epic, denumire, opere literare |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :