Statistics:
Visits: 1,171 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
G.Bacovia - Universul liricii - referat
Q: | Intreaba despre G.Bacovia - Universul liricii - referat |
Bacovia devine un poet cu un contur distinct de la primul sau volum de poezii Plumb, prin care se impune ca un poet autentic si original, cu o tonalitate cu totul noua în poezia noastra de pana atunci. În cadrul poeziei noastre simboliste, alaturi de Dimitrie Anghel, de Ion Minulescu si al?ii, Bacovia ocupa un loc aparte.
Motivelor florale si insinuanta de melancolie ale lui Anghel, celor exotice si fanteziste ale lui Minulescu, Bacovia le-a alaturat peisajul varstelor geologice, decorul asezarilor lacustre, ca si viziunile provinciale mohorate si funeste din Plumb. Prin poeziile sale, el creeaza înca de la început - cum avea sa scrie E. Lovinscu - "o atmosfera de coplesitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrena?i, limitat într-un peisagiu de mahala de or as provincial, între cimitir si abator, cu casu?ele scufundate în noroaie eterne, cu gradina publica ravasita, cu melancolia caterincilor si bucuria panoramelor, o atmosfera de plumb, în care pluteste obsesia mor?ii si a neantului o descompunere a fiin?ei organice ".
Cerul poeziei bacoviene e greu, de plumb, înabusitor si dusmanos, gata parca sa se prabuseasca peste oameni, sa-i striveasca; orizontul între marginile caruia aceasta poezie îsi vibreaza acordurile sumbre este închis cenusiu, strabatut de corbi negri, "corbii poetului Tradem si ai lui Edgar Poe, care taie vazduhul "diametral" singuratici sau în stoluri dense, lugubre".
In volumul Plumb (1916) se creeaza îndeosebi o viziune de infern, prin evocarea ploilor lungi, despletite si reci, a zapezilor nesfarsite, care iarna îngroapa totul sub caderile lui continui, viziunea ospiciilor, abatoarelor si caramizilor din care se aude metalic si sonor cantecul trist si deprimant al fanfarei militare, într-un cuvant o lume a deznadejdii, absurda si halucinanta.
Cu volumul Scantei galbene (1926) orizontul poeziei bacoviene pare sa se lumineze un moment, umbra continua de plumb e data pu?in la o parte, si în locul privelistilor dezolante, se profileaza burguri medievale si voievozi în haine violete, dintr-un îndepartat secol al XV-lea. Atmosferei macabre si apasatoare i se substituie acum un aer de idila primavaratica, madrigalul în locul litaniei si ironia îsi schi?eaza zambetul complice.
In volumele Cu voi (1936) si Stan?e burgheze (1946) fibra ironica este adancita cu mijloace rafinate si îmboga?ita cu umor fin si discret. Deznadejdea surda a poetului si crisparea sufleteasca este închisa în versuri reflexive, de o nota?ie mai mult enigmatica, ambigua.
In general, Bacovia este un poet al orasului provincial. Poetul acorda aten?ie deosebita descompunerii oraselului provincial, mizeriei izolate; manifesta o preferin?a maladiva pentru anotimpul galben al toamnei, cand natura se pregateste de hibernare si cand învelisul vegetal se ofileste, se usuca, piere descompus.
Bacovia este un poet al ploii, poate cel mai mare poet al sonetelor pluviale din literatura noastra. Peste targ, pretutindeni ploua fara încetare, obsedant, aparator, rece si dezolant ca în poeziile: Note de toamna; Rar; Ploua:
"Ploua, ploua, ploua
Vreme de be?ie
si s-ascul?i pustiul
Ce melancolie!
Ploua, ploua, ploua".
(Rar)
Toamna Bacoviana e sumbra, mohovita, înfiorata de frigul din camere, de clipocitul murdar al noroiului calcat în picioare pe trotuare, de melancolia sumbra a tuberculosilor. Întregul peisaj e cuprins de fiorul înghe?at al toamnei, al decorului macabru pe care "anotimpul galben" îl evoca poetului:
"E toamna, e fosnet, e somn
Copacii, pe strada, ofteaza
E tuse, e planset, e gol
si-i frig, si bureaza"
(Nervi de toamna).
Iarna bacoviana nu este surprinsa în mare?ia ei, ci poetul îi surprinde tocmai momentul critic, topirea, amestecul de ploaie si de fulgi, de frig si de singuratate, caracteristic mai ales începutului anotimpului alb:
"si toamna si iarna
Coboara-amandoua
si ploua si ninge
si ninge si ploua"
(Moina).
Uneori exista impresia unei înzapeziri totale, a unei izolari complete a oamenilor între ei. Întregul targ pare a fi transformat într-un cimitir, usile nu se mai pot deschide, zapada a invadat totul:
"E ziua si ce întuneric
Mai spune s-aduca si lampa
Te uita, zapada-i cat gardul
si-a prins promoroaca si clampa".
(Decembre)
Primavara bacoviana a lipsita de tumultul, de veselia, de speran?ele pe care le aduce acest anotimp. Reînvierea naturii, care este pentru poet doar "o noua primavara pe vechile dureri", îi trezeste melancolia si-i intensifica pana la înfiorare gandul unei existen?e inutile:
"Melancolia m-a prins pe strada
Sunt ame?it
Oh, primavara iar a venit
Palid si mut
Mii de femei au trecut
Melancolia m-a prins pe strada".
(Nervi de primavara)
Vara, poetul este coplesit de arsi?a dogoritoare si invadat de miasmele pe care le exalta descompunerea materiei organice sub soarele torid:
"Sunt ca?iva mor?i în oras, iubito
Chiar pentru asta am venit sa-?i spun
Pe catafalc, de caldura-n oras
Încet, cadavrele se descompun".
(Cuptor)
Iubirea bacoviana poarta si ea amprenta descompunerii, a perisabilita?ii.
Bacovia este în primul rand un simbolist. Gasim în poezia sa influen?e din E. Poe, Rollinat, Laforgue, Baudelaire, Verlaine - în atmosfera de nevroza, gustul pentru satanic, ideea mor?ii, cromatica si predilec?ia pentru muzica.
Bacovia este un inadaptat în societate ca si Eminescu si la fel ca acesta, manifesta a aversiune puternica fa?a de aceasta oranduire, îsi deplange soarta care-l obliga sa traiasca într-o societate cladita pe inechitate. De aceea universul sau îl vor forma: copiii si fecioarele tuberculoase, palidele muncitoare, poetul însusi ratacind fara sens prin parcuri solitare, ascultand somnul, plansul, golul, frigul, triste?ea, umezeala, raceala, nevroza. Culorile sale sunt concentrate - dar abunda negrul, culoarea mor?ii, albul capata o nuan?a de fenebros - e coloarea cancerului, a ftiziei, cenusiul care sugereaza singuratatea vecina cu moartea. Mai întalnim violetul, galbenul, rosul incidental, verdele, griul, fumuriul etc.
Motivelor florale si insinuanta de melancolie ale lui Anghel, celor exotice si fanteziste ale lui Minulescu, Bacovia le-a alaturat peisajul varstelor geologice, decorul asezarilor lacustre, ca si viziunile provinciale mohorate si funeste din Plumb. Prin poeziile sale, el creeaza înca de la început - cum avea sa scrie E. Lovinscu - "o atmosfera de coplesitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrena?i, limitat într-un peisagiu de mahala de or as provincial, între cimitir si abator, cu casu?ele scufundate în noroaie eterne, cu gradina publica ravasita, cu melancolia caterincilor si bucuria panoramelor, o atmosfera de plumb, în care pluteste obsesia mor?ii si a neantului o descompunere a fiin?ei organice ".
Cerul poeziei bacoviene e greu, de plumb, înabusitor si dusmanos, gata parca sa se prabuseasca peste oameni, sa-i striveasca; orizontul între marginile caruia aceasta poezie îsi vibreaza acordurile sumbre este închis cenusiu, strabatut de corbi negri, "corbii poetului Tradem si ai lui Edgar Poe, care taie vazduhul "diametral" singuratici sau în stoluri dense, lugubre".
In volumul Plumb (1916) se creeaza îndeosebi o viziune de infern, prin evocarea ploilor lungi, despletite si reci, a zapezilor nesfarsite, care iarna îngroapa totul sub caderile lui continui, viziunea ospiciilor, abatoarelor si caramizilor din care se aude metalic si sonor cantecul trist si deprimant al fanfarei militare, într-un cuvant o lume a deznadejdii, absurda si halucinanta.
Cu volumul Scantei galbene (1926) orizontul poeziei bacoviene pare sa se lumineze un moment, umbra continua de plumb e data pu?in la o parte, si în locul privelistilor dezolante, se profileaza burguri medievale si voievozi în haine violete, dintr-un îndepartat secol al XV-lea. Atmosferei macabre si apasatoare i se substituie acum un aer de idila primavaratica, madrigalul în locul litaniei si ironia îsi schi?eaza zambetul complice.
In volumele Cu voi (1936) si Stan?e burgheze (1946) fibra ironica este adancita cu mijloace rafinate si îmboga?ita cu umor fin si discret. Deznadejdea surda a poetului si crisparea sufleteasca este închisa în versuri reflexive, de o nota?ie mai mult enigmatica, ambigua.
In general, Bacovia este un poet al orasului provincial. Poetul acorda aten?ie deosebita descompunerii oraselului provincial, mizeriei izolate; manifesta o preferin?a maladiva pentru anotimpul galben al toamnei, cand natura se pregateste de hibernare si cand învelisul vegetal se ofileste, se usuca, piere descompus.
Bacovia este un poet al ploii, poate cel mai mare poet al sonetelor pluviale din literatura noastra. Peste targ, pretutindeni ploua fara încetare, obsedant, aparator, rece si dezolant ca în poeziile: Note de toamna; Rar; Ploua:
"Ploua, ploua, ploua
Vreme de be?ie
si s-ascul?i pustiul
Ce melancolie!
Ploua, ploua, ploua".
(Rar)
Toamna Bacoviana e sumbra, mohovita, înfiorata de frigul din camere, de clipocitul murdar al noroiului calcat în picioare pe trotuare, de melancolia sumbra a tuberculosilor. Întregul peisaj e cuprins de fiorul înghe?at al toamnei, al decorului macabru pe care "anotimpul galben" îl evoca poetului:
"E toamna, e fosnet, e somn
Copacii, pe strada, ofteaza
E tuse, e planset, e gol
si-i frig, si bureaza"
(Nervi de toamna).
Iarna bacoviana nu este surprinsa în mare?ia ei, ci poetul îi surprinde tocmai momentul critic, topirea, amestecul de ploaie si de fulgi, de frig si de singuratate, caracteristic mai ales începutului anotimpului alb:
"si toamna si iarna
Coboara-amandoua
si ploua si ninge
si ninge si ploua"
(Moina).
Uneori exista impresia unei înzapeziri totale, a unei izolari complete a oamenilor între ei. Întregul targ pare a fi transformat într-un cimitir, usile nu se mai pot deschide, zapada a invadat totul:
"E ziua si ce întuneric
Mai spune s-aduca si lampa
Te uita, zapada-i cat gardul
si-a prins promoroaca si clampa".
(Decembre)
Primavara bacoviana a lipsita de tumultul, de veselia, de speran?ele pe care le aduce acest anotimp. Reînvierea naturii, care este pentru poet doar "o noua primavara pe vechile dureri", îi trezeste melancolia si-i intensifica pana la înfiorare gandul unei existen?e inutile:
"Melancolia m-a prins pe strada
Sunt ame?it
Oh, primavara iar a venit
Palid si mut
Mii de femei au trecut
Melancolia m-a prins pe strada".
(Nervi de primavara)
Vara, poetul este coplesit de arsi?a dogoritoare si invadat de miasmele pe care le exalta descompunerea materiei organice sub soarele torid:
"Sunt ca?iva mor?i în oras, iubito
Chiar pentru asta am venit sa-?i spun
Pe catafalc, de caldura-n oras
Încet, cadavrele se descompun".
(Cuptor)
Iubirea bacoviana poarta si ea amprenta descompunerii, a perisabilita?ii.
Bacovia este în primul rand un simbolist. Gasim în poezia sa influen?e din E. Poe, Rollinat, Laforgue, Baudelaire, Verlaine - în atmosfera de nevroza, gustul pentru satanic, ideea mor?ii, cromatica si predilec?ia pentru muzica.
Bacovia este un inadaptat în societate ca si Eminescu si la fel ca acesta, manifesta a aversiune puternica fa?a de aceasta oranduire, îsi deplange soarta care-l obliga sa traiasca într-o societate cladita pe inechitate. De aceea universul sau îl vor forma: copiii si fecioarele tuberculoase, palidele muncitoare, poetul însusi ratacind fara sens prin parcuri solitare, ascultand somnul, plansul, golul, frigul, triste?ea, umezeala, raceala, nevroza. Culorile sale sunt concentrate - dar abunda negrul, culoarea mor?ii, albul capata o nuan?a de fenebros - e coloarea cancerului, a ftiziei, cenusiul care sugereaza singuratatea vecina cu moartea. Mai întalnim violetul, galbenul, rosul incidental, verdele, griul, fumuriul etc.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 12 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :