Statistics:
Visits: 2,697 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Doina populara
Q: | Intreaba despre Doina populara |
Doina este o creatie lirica in care sunt exprimate in mod direct cele mai profunde sentimente ale poporului roman.
Doinele pot fi:
-de jale;
-de dor;
-de catanie;
-de haiducie;
-de instrainare;
Doina populara:
Doina
Doina "Frunza verde maghiran" face parte din creatia de poezii populare publicate de V.Alecsandri si a aparut in cartea "Doine din tara Romaneasca" sub titlul "Mehedinteanul".
Este o doina de haiducie in care poetul anonim isi exprima in mod direct admiratia fata de vitejia si curajul haiducului, fata de dorinta arzatoare a acestuia de a participa alaturi de cei care lupta pentru libertatea sociala si nationala.
Pentru faptul ca in continutul lor este folosit cuvantul "frunza" cu derivatele sale, doinele au fost numite "cantece de frunz a".
si aceasta doina contine acest cuvant constituind de altfel inceputul celor doua parti ale creatiei, Prima parte incepand cu "Frunza verde maghiran" si cealalta cu "Frunza verde paducel".
Doina este localizata prin cateva elemente ( Mehedinti, Olt, Tudor) in zona Mehedintului in timpul revolutiei lui T.Vladimirescu la 1decembrie 1821.
in prima parte eul liric, se confeseaza, isi dezvaluie originea marcata de o latura reala, dar si de una fabuloasa izvorata din comuniunea omului cu natura.
Tanarul a fost scaldat in Olt, frecat cu busuioc ca sa capete putere si rezisten-
ta de la natura. Ca dovada el va devenii un tanar viteaz, curajos care va lupta pentru cei saraci, dar si pentru libertatea nationala a tarii.
Trecerea de la o parte la alta a doinei se face cu ajutorul exclamatiei retorice "aoleo ce foc de dor" prin care eul liric isi exprima bucuria si speranta ca va avea posibilitatea sa se alature pandurilor lui Tudor.
Partea a doua incepe cu expresia "Frunza verde paducel" si evidentiaza adeziunea totala a haiducului fata de miscarea lui T.Vladimirescu in slujba careia isi va pune toate calitatile ( curaj, pricepere de a manui armele, rapiditate in lupta, spirit de sacrificiu.)
Doina se incheie cu exclamatia retorica "aoleo" dand astfel creatiei o perfecta unitate compozitionala. Reluarea exclamatiei la finalul fiecarei parti duce la cresterea dramatismului, la evidentierea profunzimii sentimentelor. Ideea de dramatism este accentuata si de prezenta expresiilor "ce foc de dor", "ma arde focul" si "tipa sufletul in mine".
Sentimentul dominant este dorinta arzatoare de libertate a haiducului caruia i se alatura atasamentul total si neconditionat fata de cei care lupta pentru neatarnarea sociala si nationala. De aici izvoraste si un sentiment de bucurie pentru faptul ca haiducul poate sa faca ceva util pentru popor si tara sa.
Este exprimata si mandria, satisfactia de a fi haiduc, constiinta de sine a celui care poate sa-si ajute semenii. Toate sentimentele exprimate si insusirile haiducului sunt legate printr-o serie de procedee artistice (figuri de stil). Se intalnesc forme de superlativ absolut realizat in mod expresiv (viteaz de tot, ce foc de dor, repetarea exclamatiei retorice aoleo, epitetul metaforic "cu inima de otel").
Autorul foloseste si forme inverse ale verbelor "veni-va", diminutive "voinicel", precum si substantivul comun "badea" asociat celui propriu "Tudor" creand astfel o atmosfera de comunicare intima.
Eul liric al acestei creatii este remarcat prin folosirea verbelor si pronumelor la persoana I singular (sa fiu, sunt, sa ma fac, etc.)
Prin simplitatea ei estetica si prin sinceritatea sentimentelor exprimate, aceasta doina dovedeste valoarea si originalitatea literaturii populare romanesti.
Doinele pot fi:
-de jale;
-de dor;
-de catanie;
-de haiducie;
-de instrainare;
Doina populara:
Doina
Doina "Frunza verde maghiran" face parte din creatia de poezii populare publicate de V.Alecsandri si a aparut in cartea "Doine din tara Romaneasca" sub titlul "Mehedinteanul".
Este o doina de haiducie in care poetul anonim isi exprima in mod direct admiratia fata de vitejia si curajul haiducului, fata de dorinta arzatoare a acestuia de a participa alaturi de cei care lupta pentru libertatea sociala si nationala.
Pentru faptul ca in continutul lor este folosit cuvantul "frunza" cu derivatele sale, doinele au fost numite "cantece de frunz a".
si aceasta doina contine acest cuvant constituind de altfel inceputul celor doua parti ale creatiei, Prima parte incepand cu "Frunza verde maghiran" si cealalta cu "Frunza verde paducel".
Doina este localizata prin cateva elemente ( Mehedinti, Olt, Tudor) in zona Mehedintului in timpul revolutiei lui T.Vladimirescu la 1decembrie 1821.
in prima parte eul liric, se confeseaza, isi dezvaluie originea marcata de o latura reala, dar si de una fabuloasa izvorata din comuniunea omului cu natura.
Tanarul a fost scaldat in Olt, frecat cu busuioc ca sa capete putere si rezisten-
ta de la natura. Ca dovada el va devenii un tanar viteaz, curajos care va lupta pentru cei saraci, dar si pentru libertatea nationala a tarii.
Trecerea de la o parte la alta a doinei se face cu ajutorul exclamatiei retorice "aoleo ce foc de dor" prin care eul liric isi exprima bucuria si speranta ca va avea posibilitatea sa se alature pandurilor lui Tudor.
Partea a doua incepe cu expresia "Frunza verde paducel" si evidentiaza adeziunea totala a haiducului fata de miscarea lui T.Vladimirescu in slujba careia isi va pune toate calitatile ( curaj, pricepere de a manui armele, rapiditate in lupta, spirit de sacrificiu.)
Doina se incheie cu exclamatia retorica "aoleo" dand astfel creatiei o perfecta unitate compozitionala. Reluarea exclamatiei la finalul fiecarei parti duce la cresterea dramatismului, la evidentierea profunzimii sentimentelor. Ideea de dramatism este accentuata si de prezenta expresiilor "ce foc de dor", "ma arde focul" si "tipa sufletul in mine".
Sentimentul dominant este dorinta arzatoare de libertate a haiducului caruia i se alatura atasamentul total si neconditionat fata de cei care lupta pentru neatarnarea sociala si nationala. De aici izvoraste si un sentiment de bucurie pentru faptul ca haiducul poate sa faca ceva util pentru popor si tara sa.
Este exprimata si mandria, satisfactia de a fi haiduc, constiinta de sine a celui care poate sa-si ajute semenii. Toate sentimentele exprimate si insusirile haiducului sunt legate printr-o serie de procedee artistice (figuri de stil). Se intalnesc forme de superlativ absolut realizat in mod expresiv (viteaz de tot, ce foc de dor, repetarea exclamatiei retorice aoleo, epitetul metaforic "cu inima de otel").
Autorul foloseste si forme inverse ale verbelor "veni-va", diminutive "voinicel", precum si substantivul comun "badea" asociat celui propriu "Tudor" creand astfel o atmosfera de comunicare intima.
Eul liric al acestei creatii este remarcat prin folosirea verbelor si pronumelor la persoana I singular (sa fiu, sunt, sa ma fac, etc.)
Prin simplitatea ei estetica si prin sinceritatea sentimentelor exprimate, aceasta doina dovedeste valoarea si originalitatea literaturii populare romanesti.
Tag-uri: creatie lirica, poezie populara, folclor |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 16 January '13
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :