Regiuni extrem de aride şi de sărace în vegetaţie, deserturile ocupă aproape o treime din suprafaţa Terrei. întinderi vaste de piatră şi nisip, având un climat torid sau, dimpotrivă, extrem de friguros, deserturile sunt de două tipuri: calde şi reci.
Cele calde se găsesc în majoritate de o parte şi de alta a Tropicelor, cel mai mare dintre acestea fiind Sahara. Deşertul Arabiei, cel din sudul Iranului, deşertul Thar aflat la frontiera pachistanezo-indiana, regiunile din jurul Golfului Californiei (SUA), Arizona sunt, de asemenea, renumite deserturi calde, aflate în emisfera nordică. În sudul Tropicelor sunt alte importante deserturi calde: Atacama (America de Sud), Namib şi Kalahari (Africa), deşertul australian (Austra lia).

Aflate în zona Tropicelor, toate aceste deserturi au o climă foarte caldă, dar şi cu mari diferenţe de temperatură de la zi la noapte (uneori se ating 50°C ziua şi 0°C noaptea).

Deserturile reci din emisfera nordică sunt situate fie latitudini mijlocii - deserturile Euroasiei, între Marea Neagră şi Mongolia (Gobi, Karakum, Tungaria), fie pe înălţimi înconjurate de varfuri muntoase (Tibetul, Asia). Dintre cele situate în emisfera sudică, mai importante sunt cele din Anzi (Altiplano) şi din zona Patagoniei.

Calde în timpul verii, acestea au în schimb o iarnă foarte friguroasă, care ţine între 5-7 luni.

Vânturile puternice (siroco, în Magreb, hartman, în sudul Africii, şamal, în Mesopotamia) mişcă nisipurile adunându-le în dune, uneori sub formă de barcanale (nisipuri adunate în formă de potcoavă sau de semilună,cu o înălţime medie de 15-20 m) alteori în ghurd-uri sau sub formă de piramide, formând astfel "câmpurile" Saharei, numite erguri. Mai întinsă decât nisipul, roca acoperă 2/3 din suprafaţa deşertului. Ploile din deşert, foarte violente, formează şuvoaie ce sapă urme adânci, numite ueduri în Sahara, sau care sunt absorbite rapid de nisip, alimentând lacurile subterane.

Platourile cu stânci abrupte, dezgolite de vânturile violente se numesc hamade. Vegetaţia deserturilor se reduce la cactuşi şi plante cu sevă, iar fauna, la dromaderi şi cămile, antilope africane, cangurii-şobolani (în America ), scarabei (în Sahara), gerbili (în Arabia).

Popoarele deşertului sunt nomade, trăind din vânat sau din puţinele fructe (este cazul boşimanilor, în Kalahari, sau al aborigenilor din Australia), iar altele cresc animale (tuaregii din Sahara, beduinii din Arabia, sau mongolii din Asia Centrală), deplasându-se în căutarea păşunilor.

În mijlocul deşertului se află uneori şi oaze, adică locuri în care ies izvoare la suprafaţă, favorizând dezvoltarea unei vegetaţii specifice, fapt ce reprezintă salvarea puţinilor locuitori.

îngrijorător este fenomenul extinderii deserturilor; Sahelul (spre exemplu), spaţiu intermediar între Sahara şi zone mai umede, este în mod constant invadat de deşert. Sahara a înaintat astfel 250 km spre sud.

---

Tag-uri: geografie, pamant, ape, continent

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 08 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---