Statistics:
Visits: 1,911 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
De ce cultura?
Q: | Intreaba despre De ce cultura? |
Intr-un secol al vitezei unde apar schimbari la fiecare pas (de mentalitate, de sistem de apreciere al valorilor), iti pui intrebarea unde ne incadram in legatura cu bagajul de cunostinte asimilat de-a lungul timpului.
Poti spune ca un om ce nu-si cunoaste istoria, manifestarile artistice ale semenilor sai, traditiile, obiceiurile, nu se poate regasi pe sine. Nu are unde sa ajunga, daca nu stie de unde a plecat si mai ales cu ce a plecat inzestrat in drumul vietii. Reusesti sa iti gasesti propria identitate, sa te cunosti pe tine, resursele tale, seva cu care te hranesti la nivel spiritual, atunci cand iei contact cu creatiile semenilor tai.
Opera acestora se inspira tocmai din sentimentele traite, intamplari ce au schimbat destine, ce au modificat cursul vietii. Au fost create c u scop educativ, spre a fi de folos tuturor, pentru ca sa se poata invata din experientele altora sau sa se faca cunoscuta viata oamenilor din diverse timpuri, in diverse ipostaze ale dezvoltarii societatii.
Au fost, sunt si este scris sa mai fie persoane de o sensibilitate aparte, inzestrate cu darul de a "canta" despre ce gasesc ei important indeajuns incat sa fie facut cunoscut intregii lumi. Ei au puterea de a pune pe hartie sau pe panza tot ce simt intr-o maniera speciala ca intr-o aura de lumina. Pot face "din bube, mucegaiuri si noroi", "frumuseti si preturi noi", dupa cum cu intelepciune afirma Tudor Arghezi in crezul operei sale "Testament"
Cred ca in fiecare din noi se gaseste un izvor de creatie, aceasta proprietate (daca ii pot spune asa) se gaseste in codul nostru genetic, doar ca nu este exploatata la maximum. Intr-o maniera stiintifica de redare poti spune ca nu oriunde isi gaseste mediul propice de dezvoltare. Sunt necesare a fi indeplinite unele conditii cum ar fi: o deosebita receptivitate la tot ce este in jur, sensibilitate, chiar o maniera proprie de vedere a lumii inconjuratoare, in plus un mediu propice exploatarii unor astfel de calitati. In plus, astfel de inclinatii sunt descoperite si, in scoala, exista institutii de invatamant specializate cu pedagogi bine instruiti, ce incearca sa puna in evidenta aptitudinile invataceilor spre arta sub orice forma. scoala are o foarte mare influenta, este important sa se incerce sa se dezvolte inclinatiile reale ale elevilor, sa se puna pret pe imbinarea teoriei cu practica, pentru ca in scoala se formeaza personalitati, devii Om.
Asadar, prin cultura, din punctul meu de vedere, se reunesc toate "sclipirile" oamenilor, in truda acestora de a intelege viata, cu toate formele ei de manifestare. Acesta este un mod de exprimare a sentimentelor incercate de oameni: admiratia, revolta, frica, mandria, ura, dragostea si orice sentiment dat sa fie simtit.
Este imposibil ca in fata rasaritului de soare sa nu fii indemnat de ceva din strafundul tau sa faci cunoscuta senzatia ta de exuberanta si altora. Acest lucru il faci cunoscut cum poti tu mai bine: prin vorbe, versuri, imagini, efectiv ai la dispozitie toate uneltele ce fac apel la simturile omului.
Insa se poate intampla si contrar, sa nu fi impresionat de acest rasarit pentru ca poate nu te intereseaza. Sunt oameni care pun banii mai presus de orice si, in cazul in care gasesti o opera de arta in vilele luxoase, de cele mai multe ori este acolo doar cu scop decorativ, dovada de snobism.
Banii nu sunt totul, nu ne conduc viata, nu guverneaza actiunile tale.
Cred ca avem nevoie de cultura, pentru a fi superiori din punct de vedere spiritual, sa te deosebesti de animalul care traieste doar pentru a se hrani si inmulti.
Adevarata iubire pentru cultura reiese din efortul fiecaruia de a restaura creatiile peste care timpul a trecut fara mila, si-a lasat nemiloasa amprenta: degradarea. Tocmai in acest scop sunt oameni ce lucreaza din greu la reconsolidarea operelor de arta. In acelasi timp este importanta si cunoasterea acestora, promovarea in medii cat mai variate a manifestarilor culturale de orice natura.
Astfel, devii un om mai bun, increzator in puterile poporului tau, lumii tale. Arta te purifica si te innobileaza dar te poate face sa te simti mic in comparatie cu maretia lor, insa ele au fost create tocmai pentru a reda incredere si a deveni un ghid in vartejul vietii.
In alta ordine de idei, se pot gasi si alte raspunsuri la intrebarea "de ce cultura", datorita diverselor sensuri ce le poate imbraca cuvantul: cultura. Astfel se poate vorbi despre cultura pacii, spre exemplu:
Cultura pacii reprezinta valorile, atitudinile si formele de comportament care reflecta respectul pentru viata, pentru fiintele umane si demnitatea lor si pentru drepturile omului, respingerea violentei sub toate formele ei si aderarea la principiile libertatii, dreptatii, solidaritatii, tolerantei si intelegerii dintre popoare si intre grupuri si indivizi.
Pentru a putea, noi si generatiile viitoare, sa culegem roadele acestei culturi a pacii, trebuie sa actionam neintarziat:
sa incurajam educatia pentru pace, drepturile omului si democratie, toleranta si intelegere internationala;
sa protejam si sa respectam drepturile omului, fara exceptie, si sa luptam impotriva oricarei forme de discriminare;
sa promovam principiile democratice la toate nivelele societatii;
sa traim in toleranta si solidaritate;
sa protejam si sa respectam mediul.
In lucrarea "Sociologia-elemente introductive fundamentale" (2001), profesor doctor Radu Baltasiu subliniaza importanta culturii afirmand ca "Statul fara cultura devine oligarhie, adica un summum de grupari de interese, societatea "in afara culturii" devine o masa cu identitate minimala, iar civilizatia devine o imposibilitate istorica" (p.52).
Definirea termenului de "cultura" e o operatie dificila datorita multiplelor acceptiuni ce i s-au oferit. Alfred Kroeber si Clyde Kluckhonn in cartea "The nature of culture"(1952) identificau mai putin de 163 de definitii, ceea ce l-a determinat pe un sociolog francez sa vorbeasca de o "jungla conceptuala".
Etimologic, conceptul de cultura, provine de la latinescul "cultura" (cultura pamantului).
Profesor doctor Ioan Mihailescu, in lucrarea "Sociologie generala"(2000), defineste cultura ca fiind "ansamblul modelelor de gandire, atitudine si actiune care caracterizeaza o populatie sau o societate, inclusiv materializarea acestor modele in lucruri."
Cultura e compusa din cultura nonmateriala (ideala): creatii abstracte cum sunt valorile, simbolurile, normele, obiceiurile si institutiile si din cultura materiala: produsele fizice sau obiectele cum sunt vasele de argila, computerele, monezile etc.
Relatia dintre cultura si societate este una de interdependenta. Legatura dintre cultura si societate este atat de puternica, incat specialistii pun semnul egalitatii intre ele. Totusi, prin cultura intelegem produsele ideale si materiale ale unui grup, iar prin societate intelegem un grup relativ autonom care se autoreproduce, ocupa acelasi teritoriu si participa la o cultura comuna. Asadar, nu exista cultura in afara unei societati si nici societate fara o anumita cultura.
Ioan Mihailescu, in opera aproape uitata mai sus, aminteste ca elemente ale culturii: simbolurile, ritul, limbajul, normele, traditiile si valorile.
- Simbolurile sunt semne arbitrare, utilizate la nivel social pentru a desemna ceva (un obiect, o actiune, o atitudine, etc.);
- Ritul este o secventa formalizata si stereotipizata de acte savarsite intr-un context religios sau magic (H. Mendras, 1989, apoi Ioan Mihailescu, 2000);
- Limbajul e un sistem structural la nivel social de modele sonore, cu semnificatii specifice arbitrare.
- Traditiile sunt modalitati comportamentale obisnuite si practicate de multa vreme de un grup.
- Moravurile au caracter imperativ mai accentuat. Ele sunt idei, afirmatii cu privire la ceea ce este drept si gresit si, in raport cu acestea, la ce este permis si interzis de intreprins in situatiile date.
- Legile sunt reguli stabilite sau intarite de un organism politic(statul)compus din persoanele carora li se recunoaste dreptul de a folosi forta.
- Valorile sunt idei abstracte despre ceea ce este dezirabil, corect si bine sa urmareasca majoritatea membrilor unei societati.
Bibliografie:
- Sociologia-elemente introductive fundamentale (2001) - prof.dr. Radu Baltasiu
- Sociologie generala(2000) - prof.dr. Ioan Mihailescu
Poti spune ca un om ce nu-si cunoaste istoria, manifestarile artistice ale semenilor sai, traditiile, obiceiurile, nu se poate regasi pe sine. Nu are unde sa ajunga, daca nu stie de unde a plecat si mai ales cu ce a plecat inzestrat in drumul vietii. Reusesti sa iti gasesti propria identitate, sa te cunosti pe tine, resursele tale, seva cu care te hranesti la nivel spiritual, atunci cand iei contact cu creatiile semenilor tai.
Opera acestora se inspira tocmai din sentimentele traite, intamplari ce au schimbat destine, ce au modificat cursul vietii. Au fost create c u scop educativ, spre a fi de folos tuturor, pentru ca sa se poata invata din experientele altora sau sa se faca cunoscuta viata oamenilor din diverse timpuri, in diverse ipostaze ale dezvoltarii societatii.
Au fost, sunt si este scris sa mai fie persoane de o sensibilitate aparte, inzestrate cu darul de a "canta" despre ce gasesc ei important indeajuns incat sa fie facut cunoscut intregii lumi. Ei au puterea de a pune pe hartie sau pe panza tot ce simt intr-o maniera speciala ca intr-o aura de lumina. Pot face "din bube, mucegaiuri si noroi", "frumuseti si preturi noi", dupa cum cu intelepciune afirma Tudor Arghezi in crezul operei sale "Testament"
Cred ca in fiecare din noi se gaseste un izvor de creatie, aceasta proprietate (daca ii pot spune asa) se gaseste in codul nostru genetic, doar ca nu este exploatata la maximum. Intr-o maniera stiintifica de redare poti spune ca nu oriunde isi gaseste mediul propice de dezvoltare. Sunt necesare a fi indeplinite unele conditii cum ar fi: o deosebita receptivitate la tot ce este in jur, sensibilitate, chiar o maniera proprie de vedere a lumii inconjuratoare, in plus un mediu propice exploatarii unor astfel de calitati. In plus, astfel de inclinatii sunt descoperite si, in scoala, exista institutii de invatamant specializate cu pedagogi bine instruiti, ce incearca sa puna in evidenta aptitudinile invataceilor spre arta sub orice forma. scoala are o foarte mare influenta, este important sa se incerce sa se dezvolte inclinatiile reale ale elevilor, sa se puna pret pe imbinarea teoriei cu practica, pentru ca in scoala se formeaza personalitati, devii Om.
Asadar, prin cultura, din punctul meu de vedere, se reunesc toate "sclipirile" oamenilor, in truda acestora de a intelege viata, cu toate formele ei de manifestare. Acesta este un mod de exprimare a sentimentelor incercate de oameni: admiratia, revolta, frica, mandria, ura, dragostea si orice sentiment dat sa fie simtit.
Este imposibil ca in fata rasaritului de soare sa nu fii indemnat de ceva din strafundul tau sa faci cunoscuta senzatia ta de exuberanta si altora. Acest lucru il faci cunoscut cum poti tu mai bine: prin vorbe, versuri, imagini, efectiv ai la dispozitie toate uneltele ce fac apel la simturile omului.
Insa se poate intampla si contrar, sa nu fi impresionat de acest rasarit pentru ca poate nu te intereseaza. Sunt oameni care pun banii mai presus de orice si, in cazul in care gasesti o opera de arta in vilele luxoase, de cele mai multe ori este acolo doar cu scop decorativ, dovada de snobism.
Banii nu sunt totul, nu ne conduc viata, nu guverneaza actiunile tale.
Cred ca avem nevoie de cultura, pentru a fi superiori din punct de vedere spiritual, sa te deosebesti de animalul care traieste doar pentru a se hrani si inmulti.
Adevarata iubire pentru cultura reiese din efortul fiecaruia de a restaura creatiile peste care timpul a trecut fara mila, si-a lasat nemiloasa amprenta: degradarea. Tocmai in acest scop sunt oameni ce lucreaza din greu la reconsolidarea operelor de arta. In acelasi timp este importanta si cunoasterea acestora, promovarea in medii cat mai variate a manifestarilor culturale de orice natura.
Astfel, devii un om mai bun, increzator in puterile poporului tau, lumii tale. Arta te purifica si te innobileaza dar te poate face sa te simti mic in comparatie cu maretia lor, insa ele au fost create tocmai pentru a reda incredere si a deveni un ghid in vartejul vietii.
In alta ordine de idei, se pot gasi si alte raspunsuri la intrebarea "de ce cultura", datorita diverselor sensuri ce le poate imbraca cuvantul: cultura. Astfel se poate vorbi despre cultura pacii, spre exemplu:
Cultura pacii reprezinta valorile, atitudinile si formele de comportament care reflecta respectul pentru viata, pentru fiintele umane si demnitatea lor si pentru drepturile omului, respingerea violentei sub toate formele ei si aderarea la principiile libertatii, dreptatii, solidaritatii, tolerantei si intelegerii dintre popoare si intre grupuri si indivizi.
Pentru a putea, noi si generatiile viitoare, sa culegem roadele acestei culturi a pacii, trebuie sa actionam neintarziat:
sa incurajam educatia pentru pace, drepturile omului si democratie, toleranta si intelegere internationala;
sa protejam si sa respectam drepturile omului, fara exceptie, si sa luptam impotriva oricarei forme de discriminare;
sa promovam principiile democratice la toate nivelele societatii;
sa traim in toleranta si solidaritate;
sa protejam si sa respectam mediul.
In lucrarea "Sociologia-elemente introductive fundamentale" (2001), profesor doctor Radu Baltasiu subliniaza importanta culturii afirmand ca "Statul fara cultura devine oligarhie, adica un summum de grupari de interese, societatea "in afara culturii" devine o masa cu identitate minimala, iar civilizatia devine o imposibilitate istorica" (p.52).
Definirea termenului de "cultura" e o operatie dificila datorita multiplelor acceptiuni ce i s-au oferit. Alfred Kroeber si Clyde Kluckhonn in cartea "The nature of culture"(1952) identificau mai putin de 163 de definitii, ceea ce l-a determinat pe un sociolog francez sa vorbeasca de o "jungla conceptuala".
Etimologic, conceptul de cultura, provine de la latinescul "cultura" (cultura pamantului).
Profesor doctor Ioan Mihailescu, in lucrarea "Sociologie generala"(2000), defineste cultura ca fiind "ansamblul modelelor de gandire, atitudine si actiune care caracterizeaza o populatie sau o societate, inclusiv materializarea acestor modele in lucruri."
Cultura e compusa din cultura nonmateriala (ideala): creatii abstracte cum sunt valorile, simbolurile, normele, obiceiurile si institutiile si din cultura materiala: produsele fizice sau obiectele cum sunt vasele de argila, computerele, monezile etc.
Relatia dintre cultura si societate este una de interdependenta. Legatura dintre cultura si societate este atat de puternica, incat specialistii pun semnul egalitatii intre ele. Totusi, prin cultura intelegem produsele ideale si materiale ale unui grup, iar prin societate intelegem un grup relativ autonom care se autoreproduce, ocupa acelasi teritoriu si participa la o cultura comuna. Asadar, nu exista cultura in afara unei societati si nici societate fara o anumita cultura.
Ioan Mihailescu, in opera aproape uitata mai sus, aminteste ca elemente ale culturii: simbolurile, ritul, limbajul, normele, traditiile si valorile.
- Simbolurile sunt semne arbitrare, utilizate la nivel social pentru a desemna ceva (un obiect, o actiune, o atitudine, etc.);
- Ritul este o secventa formalizata si stereotipizata de acte savarsite intr-un context religios sau magic (H. Mendras, 1989, apoi Ioan Mihailescu, 2000);
- Limbajul e un sistem structural la nivel social de modele sonore, cu semnificatii specifice arbitrare.
- Traditiile sunt modalitati comportamentale obisnuite si practicate de multa vreme de un grup.
- Moravurile au caracter imperativ mai accentuat. Ele sunt idei, afirmatii cu privire la ceea ce este drept si gresit si, in raport cu acestea, la ce este permis si interzis de intreprins in situatiile date.
- Legile sunt reguli stabilite sau intarite de un organism politic(statul)compus din persoanele carora li se recunoaste dreptul de a folosi forta.
- Valorile sunt idei abstracte despre ceea ce este dezirabil, corect si bine sa urmareasca majoritatea membrilor unei societati.
Bibliografie:
- Sociologia-elemente introductive fundamentale (2001) - prof.dr. Radu Baltasiu
- Sociologie generala(2000) - prof.dr. Ioan Mihailescu
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 15 January '13
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :