Statistics:
Visits: 3,029 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu - a cincea parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu - a cincea parte |
Tiganii isi aleg o comisie si un sfat, un fel de "parlament", dar indeciziile, in privinta guvernarii, ii conduc spre o solutie de compromis si spre o forma mixta de guvernamant, practic, imposibil de realizat, intrucat contine elemente eteroclite si contradictorii: "Adeca pusera sa nu fie/ Stapania lor nici monarhica/ Nici orice feliu de-aristocratie/ Dar nici cu totul democratica/ Ci demo-aristo-monarhiceasca/ Sa fie s'asa sa sa numeasca".
Ironia lui Budai-Deleanu este geniala in dialog intervin mai multi protagonisti (Draghici, Goleman, Gogu, Corcodel, Ciuciu) care critica rand pe rand, institutiile feudale: monarhia absoluta prin drept divin, boierimea si dregatoriile, biserica si clerul. Dar, tiganii nu stapanesc arta dialogului si discutiile asupra formelor de guvernamant sfarses c intr-o incaierare generala.
"Tiganiada" este o capodopera ale carei semnificatii raman mereu actuale. In privinta versificatiei, Budai-Deleanu este cel care introduce, in poezia noastra ingambamentul, procedeu ce consta in eliberarea de constrangerile prozodice, prin continuarea ideii poetice in versurile urmatoare, prin ingambament poezia culta se emancipeaza de versificatia populara.
Prin latura eroica si mitologica Budai-Deleanu se dovedeste un precursor al lui Eminescu, iar prin cea satirica si caricaturala, il anticipeaza pe Caragiale. Talentul lui Budai-Deleanu nu este descriptiv. El nu are "finetea de gravor" a lui Cantemir, cum ne spune G. Calinescu, in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. In schimb, Budai-Deleanu are un adevarat geniu al limbii, capacitatea lui de inventivitate verbala de a crea forme noi, mergand pana la inventii lexicale proprii, este extraordinara fiind comparabila numai cu aceea a lui Eminescu, Creanga sau Arghezi. Budai-Deleanu este un mare creator de limba catalogul numelor tiganesti alcatuieste, asa cum se exprima deosebit de plastic G. Calinescu, "o adevarata orchestra burlesca intemeiata mai ales peonomatopee" (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent).
Limba lui Budai-Deleanu este de o mare diversitate si originalitate si cuprinde pe langa arhaisme, numeroase neologisme, de provenienta latina si occidentala, italienisme, alaturi de grecisme si turcisme.
Tiganiada este o stranie capodopera, prin valoare si profunzime, daca o raportam la vremea ei, o scriere singulara in epoca si cu un destin nu mai putin ciudat, in postumitate, o dovada exemplara a posibilitatilor expresive ale limbii noastre literare, la inceputul veacului trecut.
Ironia lui Budai-Deleanu este geniala in dialog intervin mai multi protagonisti (Draghici, Goleman, Gogu, Corcodel, Ciuciu) care critica rand pe rand, institutiile feudale: monarhia absoluta prin drept divin, boierimea si dregatoriile, biserica si clerul. Dar, tiganii nu stapanesc arta dialogului si discutiile asupra formelor de guvernamant sfarses c intr-o incaierare generala.
"Tiganiada" este o capodopera ale carei semnificatii raman mereu actuale. In privinta versificatiei, Budai-Deleanu este cel care introduce, in poezia noastra ingambamentul, procedeu ce consta in eliberarea de constrangerile prozodice, prin continuarea ideii poetice in versurile urmatoare, prin ingambament poezia culta se emancipeaza de versificatia populara.
Prin latura eroica si mitologica Budai-Deleanu se dovedeste un precursor al lui Eminescu, iar prin cea satirica si caricaturala, il anticipeaza pe Caragiale. Talentul lui Budai-Deleanu nu este descriptiv. El nu are "finetea de gravor" a lui Cantemir, cum ne spune G. Calinescu, in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. In schimb, Budai-Deleanu are un adevarat geniu al limbii, capacitatea lui de inventivitate verbala de a crea forme noi, mergand pana la inventii lexicale proprii, este extraordinara fiind comparabila numai cu aceea a lui Eminescu, Creanga sau Arghezi. Budai-Deleanu este un mare creator de limba catalogul numelor tiganesti alcatuieste, asa cum se exprima deosebit de plastic G. Calinescu, "o adevarata orchestra burlesca intemeiata mai ales peonomatopee" (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent).
Limba lui Budai-Deleanu este de o mare diversitate si originalitate si cuprinde pe langa arhaisme, numeroase neologisme, de provenienta latina si occidentala, italienisme, alaturi de grecisme si turcisme.
Tiganiada este o stranie capodopera, prin valoare si profunzime, daca o raportam la vremea ei, o scriere singulara in epoca si cu un destin nu mai putin ciudat, in postumitate, o dovada exemplara a posibilitatilor expresive ale limbii noastre literare, la inceputul veacului trecut.
Tag-uri: tiganiada, ion budai-deleanu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :