Statistics:
Visits: 2,283 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Poemul odailor scrisa de Leonid Dimov - prima parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Poemul odailor scrisa de Leonid Dimov - prima parte |
Genericul care i se potriveste bine este cel gasit de Eugen Simion in "Scriitorii romani de azi", voi. III, "Poezia barochista. Onirismul estetic".
Celelalte carti ale prolificului autor, "7 poeme" (1968), "Pe malul Styxului" (68), "Carte de vise" ("69), "Semne ceresti" (70) sau "Eleusis" (70), dezvolta datele initiale intr-un spectaculos symposion lingvistic, prospetimea fantazarii ferind textele, multe de lungime considerabila, de a cadea in manierism. Dimensiunile baroce si cadrul oniric se verifica in "Poemul odailor", piesa care deschide al doilea volum intitulat, dupa numarul bucatilor incluse, "7 poeme". Ni se sugereaza din start o poetica a privirii, prima strofa functionand ca un avertisment pentru cititor, consiliat sa-si alerteze simturile, mai ales pe cel vizual, pentru a s avura spectacolul policron: "Ca seria spre fund sa fie calma/ Sunt scoase usile din loc in loc./ Aduna-ti umerii cei reci sub palma/ Ramai alaturi, sa privim din toc." Asadar, pentru a putea contempla, pentru ate bucura de nebanuita viziune estetizata, este nevoie de un ghid initiator, care repartizeaza accentele, dirijand privirea "din toc". Regimul psihologic al perspectivei este calmitatea "Ca seria spre fund sa fie calma".
Descriptivismul static, fastuos, care urmeaza ar reclama o afiliere la estetica clasicista sau parnasiana, daca n-ar exista o multitudine de elemente din recuzita baroca "scoica venusina cu ghitara", verdele "de brocart", luxurianta, asociatiile care vizeaza surpriza: "E verdele gradinii primavara/ Inviorat cuminte, din brocart/ Si scoica venusina cu ghitara/ Inchisa-n ea de-un Odise de cart// E pupura adanca-n draperie/ Cu fluturi de email in cute-ascunsi/ Si mantii de prelati plecati sa fie/ in reci bazilici de pontife unsi// E galbenul spatarelor de jeturi/ Cu bumbi albastri in retea dispusi/ Din glastre cafenii cand suie ceturi/ Si scartaie-n peisaje carabusi." Aglomerarea de substantive domina versurile care, in ciuda proliferarii de notiuni, isi mentin cu strictete rima si ritmul. Mai mult, farmecul lui Dimov, in general, vine mai ales din usurinta exceptionala a versificarii care nu esueaza in facilitate, ordonand, poate, cel mai bogat vocabular utilizat de un poet roman contemporan.
Gustul pentru spectacolul verbal este, evident, de extractie baroca acumuland culori (verde, purpuriu, griul bazilicilor, galben, albastru, cafeniu) si forme stabile ori fluctuante (scoica, ghitara, draperia si mantia, ambele cutate, bazilicile, jeturile, ceturile), intr-o sarabanda stralucitoare. Extraordinara ingramadire a obiectelor cu determinativele lor cu tot, constituie si caracteristica urmatoarelor patru catrene. Repertoriul opulent al odailor se va imbogati deci cu "matase violeta", cu "sideful spart" si "alb vesmant", cu "marele chivot portocaliu", prevazut cu "maner negru", si, mai ales, cu imaginea cumulativa orgiastica a ultimei strofe: "E ultima in care apoi, zac/ Culorile din fiece odaie./ O scena de irozi cu varcolac/ impreunarea lor, in mijloc, taie." Nu rasfatul enumerativ este prin urmare miza, desi delirul asocierilor reprezinta o trasatura unificatoare a operei dimoviene.
Celelalte carti ale prolificului autor, "7 poeme" (1968), "Pe malul Styxului" (68), "Carte de vise" ("69), "Semne ceresti" (70) sau "Eleusis" (70), dezvolta datele initiale intr-un spectaculos symposion lingvistic, prospetimea fantazarii ferind textele, multe de lungime considerabila, de a cadea in manierism. Dimensiunile baroce si cadrul oniric se verifica in "Poemul odailor", piesa care deschide al doilea volum intitulat, dupa numarul bucatilor incluse, "7 poeme". Ni se sugereaza din start o poetica a privirii, prima strofa functionand ca un avertisment pentru cititor, consiliat sa-si alerteze simturile, mai ales pe cel vizual, pentru a s avura spectacolul policron: "Ca seria spre fund sa fie calma/ Sunt scoase usile din loc in loc./ Aduna-ti umerii cei reci sub palma/ Ramai alaturi, sa privim din toc." Asadar, pentru a putea contempla, pentru ate bucura de nebanuita viziune estetizata, este nevoie de un ghid initiator, care repartizeaza accentele, dirijand privirea "din toc". Regimul psihologic al perspectivei este calmitatea "Ca seria spre fund sa fie calma".
Descriptivismul static, fastuos, care urmeaza ar reclama o afiliere la estetica clasicista sau parnasiana, daca n-ar exista o multitudine de elemente din recuzita baroca "scoica venusina cu ghitara", verdele "de brocart", luxurianta, asociatiile care vizeaza surpriza: "E verdele gradinii primavara/ Inviorat cuminte, din brocart/ Si scoica venusina cu ghitara/ Inchisa-n ea de-un Odise de cart// E pupura adanca-n draperie/ Cu fluturi de email in cute-ascunsi/ Si mantii de prelati plecati sa fie/ in reci bazilici de pontife unsi// E galbenul spatarelor de jeturi/ Cu bumbi albastri in retea dispusi/ Din glastre cafenii cand suie ceturi/ Si scartaie-n peisaje carabusi." Aglomerarea de substantive domina versurile care, in ciuda proliferarii de notiuni, isi mentin cu strictete rima si ritmul. Mai mult, farmecul lui Dimov, in general, vine mai ales din usurinta exceptionala a versificarii care nu esueaza in facilitate, ordonand, poate, cel mai bogat vocabular utilizat de un poet roman contemporan.
Gustul pentru spectacolul verbal este, evident, de extractie baroca acumuland culori (verde, purpuriu, griul bazilicilor, galben, albastru, cafeniu) si forme stabile ori fluctuante (scoica, ghitara, draperia si mantia, ambele cutate, bazilicile, jeturile, ceturile), intr-o sarabanda stralucitoare. Extraordinara ingramadire a obiectelor cu determinativele lor cu tot, constituie si caracteristica urmatoarelor patru catrene. Repertoriul opulent al odailor se va imbogati deci cu "matase violeta", cu "sideful spart" si "alb vesmant", cu "marele chivot portocaliu", prevazut cu "maner negru", si, mai ales, cu imaginea cumulativa orgiastica a ultimei strofe: "E ultima in care apoi, zac/ Culorile din fiece odaie./ O scena de irozi cu varcolac/ impreunarea lor, in mijloc, taie." Nu rasfatul enumerativ este prin urmare miza, desi delirul asocierilor reprezinta o trasatura unificatoare a operei dimoviene.
Tag-uri: poemul odailor, leunid dimov, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :