Statistics:
Visits: 1,992 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Mistretul cu colti de argint scrisa de Stefan Doinas Augustin - a treia parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Mistretul cu colti de argint scrisa de Stefan Doinas Augustin - a treia parte |
Punctul culminant se impune prin sosirea unui mistret urias, real, care, apropiindu-se de printul aflat "in amurg la izvor aplecat", cu coltii sai "ca argintul", "il trase salbatic prin coltul roscat".
Jertfirea printului are loc intr-o atmosfera romantica, de consonanta deplina cu linistea cosmica, sub "luceferii palizi ai boltii". Apare aici si ideea expresionista a solitudinii cosmice a omului, avand ca efect nu spaima apocaliptica, ci impacarea senina cu neantul, in momentul atingerii, chiar de scurta durata, a idealului vietii.
Glasul vanatorului care sperase permanent in izbanda, caci el "a vazut idei", rasuna sfasietor, dar nu deznadajduit, ci revoltat: "Ce fiara ciudata ma umple de sange/ oprind vanatoarea mistretului meu?" Frunza, verdele padurii se vestejeste, natura intreaga sufera. Chiar "pasarea neagra", corbul lui Poe, simbolul mortii, "sta-n luna si plange".
Servitorul, care raspunsese chemarilor stapanului sau, mai intai "privindu-l istet", apoi "zambind indraznet" si a treia oara "razand cu dispret", incearca sa-l intoarca, pentru ultima oara, cu fata la realitate. Mistretul care-1 rapune pe print nu mai are coltii "de argint", ci "ca argintul" - metafore pentru cele doua lumi opuse - cea ideala si cea reala.
Moartea devine termenul metaforic al nemuririi. Poetul aduce o viziune moderna asupra mitului jertfei pentru creatie: artistul piere rapus de insasi creatia sa
Opozitia intre idealul plasmuit de omul superior si incapacitatea celor din jur de a-l intelege, de a-ideslusi sensurile este vizibila. Reluand verbul la imperativ "taci", in final, autorul renunta la semnele de suspensie, prin care sugera regretul ca nu poate fi inteles, refuzul realitatii si foloseste punctul, simbol grafic al finalitatii certe. Ultima dorinta este de sorginte orfica: "Mai bine ia cornul si suna intruna/ Sa suni pana mor, catre cerul senin".
In antiteza cu "inima neagra de codru" de la inceputul poeziei, atmosfera se lumineaza, cerul este senin, semn al impacarii cu destinul, al intelegerii actului esential de sacrificiu in numele adevaratei arte. La asfintitul lunii, ca pe un taram de vraja, "cornul suna", insa "foarte putin", realizandu-se ultima dorinta a celui ce a cazut victima.
Bucuria izbanzii este scurta ca un fuger iar seninatatea ei se topeste in nota de tristete ce-l copleseste pe vanatorul ajuns la asfintit.
Jertfirea printului are loc intr-o atmosfera romantica, de consonanta deplina cu linistea cosmica, sub "luceferii palizi ai boltii". Apare aici si ideea expresionista a solitudinii cosmice a omului, avand ca efect nu spaima apocaliptica, ci impacarea senina cu neantul, in momentul atingerii, chiar de scurta durata, a idealului vietii.
Glasul vanatorului care sperase permanent in izbanda, caci el "a vazut idei", rasuna sfasietor, dar nu deznadajduit, ci revoltat: "Ce fiara ciudata ma umple de sange/ oprind vanatoarea mistretului meu?" Frunza, verdele padurii se vestejeste, natura intreaga sufera. Chiar "pasarea neagra", corbul lui Poe, simbolul mortii, "sta-n luna si plange".
Servitorul, care raspunsese chemarilor stapanului sau, mai intai "privindu-l istet", apoi "zambind indraznet" si a treia oara "razand cu dispret", incearca sa-l intoarca, pentru ultima oara, cu fata la realitate. Mistretul care-1 rapune pe print nu mai are coltii "de argint", ci "ca argintul" - metafore pentru cele doua lumi opuse - cea ideala si cea reala.
Moartea devine termenul metaforic al nemuririi. Poetul aduce o viziune moderna asupra mitului jertfei pentru creatie: artistul piere rapus de insasi creatia sa
Opozitia intre idealul plasmuit de omul superior si incapacitatea celor din jur de a-l intelege, de a-ideslusi sensurile este vizibila. Reluand verbul la imperativ "taci", in final, autorul renunta la semnele de suspensie, prin care sugera regretul ca nu poate fi inteles, refuzul realitatii si foloseste punctul, simbol grafic al finalitatii certe. Ultima dorinta este de sorginte orfica: "Mai bine ia cornul si suna intruna/ Sa suni pana mor, catre cerul senin".
In antiteza cu "inima neagra de codru" de la inceputul poeziei, atmosfera se lumineaza, cerul este senin, semn al impacarii cu destinul, al intelegerii actului esential de sacrificiu in numele adevaratei arte. La asfintitul lunii, ca pe un taram de vraja, "cornul suna", insa "foarte putin", realizandu-se ultima dorinta a celui ce a cazut victima.
Bucuria izbanzii este scurta ca un fuger iar seninatatea ei se topeste in nota de tristete ce-l copleseste pe vanatorul ajuns la asfintit.
Tag-uri: mistretul cu colti de argint, stefan doinas augustin, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :