Statistics:
Visits: 1,154 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Fantana scrisa de Ion Caraion - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Fantana scrisa de Ion Caraion - a doua parte |
Aparent, avem de-a face cu un perpetuum mobile, cu o miscare in care cuvantul circula transgreseaza lumile, pornind din gradina adamica plina cu "fructe si pasari". Plecat din Paradis, adjectivul ajunge sa configureze a alta realitate, suficienta siesi, din moment ce este animata si ea de "pasiuni care se cocoata" si nu se arata scutita de "obsesii" sau "abstractii". Simbolul caruselului fixeaza doua instantanee, ale elocventei si gratiei, "retorii si dansatoarele", dintre care poetul alege, desigur, dinamismul, spre a-si mobiliza incontinuare, procesul metamorfozelor.
Forta de expansiune a Logosului, odata eliberata, devine brusc impresionanta, covarsitoare: "si tot amurgul dintr-o data, dintr-o data/ se face verbe, adverbe, proverbe/ ca o flota pe mare." Teribila proliferare logocent rica, al carei impact este moderat de impulsul ironic, va trebui sa se confrunte, insa, cu problematica autenticitatii. Pentru un reprezentant al "generatiei razboiului", dar si pentru un postbelic, in general, discursul de orice tip este suspectat de falsitate si gaunosenie, caci in afara unui miraj specific, nu aduce vreo atenuare in vertijul absurd al vietii.
Puternicul adjectiv, venerat alta data ca un cadou al muzelor, ajunge, prin omniprezenta, sa sufoce faptele reale, sa le mistifice, trasand o istorie paralela cu zbaterea umana, o istorie retorica, deformanta. Flota invocata de poet anterior apare "plina de sculptori, de palarii si de civilizatii/ din care mortii scot adjective/ din care viii scot adjective/ din care adjectivele scot o gradina cu fructe si pasari de aluminum/ si asta ma mahneste, Horatiu." Aventura cuvantului se incheie intr-un punct pe un cerc vicios: adjectivele, dupa un parcurs glorios prin timp si spatiu, au ajuns sa-si recreeze conditia originara vizand Edenul de unde au plecat, cu o dorinta cosmica, supraumana, descrisa de Mircea Eliade in "Mitul eternei reintoarceri".
Pierderea inocentei primordiale nu permite refacerea gestului intemeietor decat in sens artificial. Adjectivele, corupte de uz, substitute ale realitatii, refac "gradina" unde s-au nascut, minus o coordonata esentiala: autenticitatea Dupa un periplu prin marile teatre ale civilizatiilor, Logosul nu mai poate genera decat forme artificiale, "fructe si pasari de aluminium". Simetria textului se impune - "gradina" din primul vers, supusa interventiei umane, profane, care tinde sa metamorfozeze totul, este regasita in penultimul, purtand stigmatul nenatural al tehnologiei. Este vorba aici de constiinta moderna a eului clivat, disputat intre natura si artificialitatea spre care il indeamna instinctul sau de Homo faber.
Forta de expansiune a Logosului, odata eliberata, devine brusc impresionanta, covarsitoare: "si tot amurgul dintr-o data, dintr-o data/ se face verbe, adverbe, proverbe/ ca o flota pe mare." Teribila proliferare logocent rica, al carei impact este moderat de impulsul ironic, va trebui sa se confrunte, insa, cu problematica autenticitatii. Pentru un reprezentant al "generatiei razboiului", dar si pentru un postbelic, in general, discursul de orice tip este suspectat de falsitate si gaunosenie, caci in afara unui miraj specific, nu aduce vreo atenuare in vertijul absurd al vietii.
Puternicul adjectiv, venerat alta data ca un cadou al muzelor, ajunge, prin omniprezenta, sa sufoce faptele reale, sa le mistifice, trasand o istorie paralela cu zbaterea umana, o istorie retorica, deformanta. Flota invocata de poet anterior apare "plina de sculptori, de palarii si de civilizatii/ din care mortii scot adjective/ din care viii scot adjective/ din care adjectivele scot o gradina cu fructe si pasari de aluminum/ si asta ma mahneste, Horatiu." Aventura cuvantului se incheie intr-un punct pe un cerc vicios: adjectivele, dupa un parcurs glorios prin timp si spatiu, au ajuns sa-si recreeze conditia originara vizand Edenul de unde au plecat, cu o dorinta cosmica, supraumana, descrisa de Mircea Eliade in "Mitul eternei reintoarceri".
Pierderea inocentei primordiale nu permite refacerea gestului intemeietor decat in sens artificial. Adjectivele, corupte de uz, substitute ale realitatii, refac "gradina" unde s-au nascut, minus o coordonata esentiala: autenticitatea Dupa un periplu prin marile teatre ale civilizatiilor, Logosul nu mai poate genera decat forme artificiale, "fructe si pasari de aluminium". Simetria textului se impune - "gradina" din primul vers, supusa interventiei umane, profane, care tinde sa metamorfozeze totul, este regasita in penultimul, purtand stigmatul nenatural al tehnologiei. Este vorba aici de constiinta moderna a eului clivat, disputat intre natura si artificialitatea spre care il indeamna instinctul sau de Homo faber.
Tag-uri: fantana, ion caraion, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :