Statistics:
Visits: 1,936 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cercul Literar de la Sibiu: Resurectia baladei si revolutia Cercului Literar
Q: | Intreaba despre Cercul Literar de la Sibiu: Resurectia baladei si revolutia Cercului Literar |
In numarul 5 al revistei, cel din mai 1945, Radu Stanca va publica un articol teoretic destinat unei ample posteritati: Resurectia baladei. In constructia si argumentatia lui, ca si in baladele propriu-zise pe care cerchistii le-au creat, se observa si mai bine indepartarea lor programatica de estetism, pe de o parte, si de purism, pe de alta. Radu Stanca vorbeste despre invazia purismului, secatuitoare, si despre necesara ei contrapondere: recastigarea acelor semnificatii (mitica, magica, eroica, religioasa, morala) ce au cazut prada marelui foc. In opinia, exprimata net, a eseistului, valorile artistice sau estetice, adica valorile prelucrarii si valorile sentimentului, nu sunt, conform teoriei axiologice, impenetrabile, ci comunica intre ele, se conditioneaza chiar, formeaza unele cadru
Desigur, tipurile de balada practicate de Radu Stanca si Stefan Aug. Doinas, respectiv Ioanichie Olteanu, sunt diferite. Formula primilor presupune utilizarea unor surse livresti, in timp ce formula ultimului: utilizarea unui material al realitatii obiective. In termenii lui Dumitru Micu, chiar si primul tip se realizeaza, la R. Stanca si la Stefan Aug. Doinas, in doua variante, convergente, dar net deosebite: la primul, sub forma unor lamentatii, prin care autorul, spirit romantic, varsa lacrimi de diamant; la al doilea, intr-un lirism obiectiv, prin care autorul, spirit clasic, vede dincolo de lucruri si de situatii, Idei. Semnificativ este insa ca, in toate cele trei variante de baladesc, si in modul insusi in care este inteles baladescul, nu exista nici o urma de estetism, de purism, de formalism ermetizant, in linie mallarméana. Ei nici nu aduc, e adevarat, in spatiul poemului, precum congenerii bucuresteni, impuritatile limbajului comun; il deschid, dar nu pe orizontala realului, ci pe o verticala a mostenirii livresti, din care isi selecteaza cu grija modelele. Cum observa Petru Poanta, realitatea o reprezinta pentru ei spatiul culturii, creatia fiind un mimesis de gradul doi, o «imitatie» secunda18. Ca mai tarziu Scoala de la Targoviste apropiere care nu stiu daca a mai fost semnalata si argumentata pana acum.
Revolutia cerchista nu are, de fapt, nimic revolutionar in ea. Tinerii dovedesc o mare maturitate si responsabilitate, si ei gandesc destinul literaturii cu o aplicatie si totodata cu o fervoare admirabile. Se implica, intr-un sens nobil, in evolutia si evolutiile culturii, recuperand anumite modele si despartindu-se de altele. De la E. Lovinescu au luat numai autonomia esteticului, nu si spiritul veacului, de care se delimiteaza, in adeziunea lor pentru o exemplaritate ce transgreseaza epocile, reunind in ea mari nume ale culturii universale. Va trece insa putina vreme, si resurectia baladei va fi urmata, tragic, de spargerea si imprastierea grupului, multi dintre cerchisti ajungand in inchisori, si, aproape toti, revenind in viata literara dupa 20 de ani. Cand au facut-o insa, au facut-o cu aceeasi seriozitate si consistenta ardeleneasca, surprinzand pana la a soca prin vasta lor cultura, prin soliditatea instructiei, prin numarul mare de opere de varf pe care le-au creat intr-un interval foarte scurt. Revolutia Cercului Literar de la Sibiu aceasta a fost: sa faca, in spatiul literaturii, chiar literatura buna. Atat si nimic mai mult.
l celorlalte etc. Mai mult decat atat, o opera de arta va fi cu atat mai apta de a purta titlul de capodopera cu cat semnificatia ei axiologica va fi mai complexa. Exclusivitatea estetica nu duce la capodopera. (s.n.)16. Astfel ca, pentru o noua emancipare a esentialului impotriva neantului, a substantei impotriva haosului, Radu Stanca vizeaza resuscitarea baladei, resurectia ei care nu e insa o restauratie. Caci el o vede creata (si o creeaza) intr-o maniera moderna, cu un spor poetic modern. Acesta e obtinut prin utilizarea unui material artistic invecinat: din teritoriul epicului si mai ales din cel al dramaticului. Resurectia baladei nu inseamna asadar numai emanciparea baladescului, dar si ridicarea tuturor acelor elemente poetice care pe nedrept au fost exceptate de la bucuria prefacerii apei in vin.
Desigur, tipurile de balada practicate de Radu Stanca si Stefan Aug. Doinas, respectiv Ioanichie Olteanu, sunt diferite. Formula primilor presupune utilizarea unor surse livresti, in timp ce formula ultimului: utilizarea unui material al realitatii obiective. In termenii lui Dumitru Micu, chiar si primul tip se realizeaza, la R. Stanca si la Stefan Aug. Doinas, in doua variante, convergente, dar net deosebite: la primul, sub forma unor lamentatii, prin care autorul, spirit romantic, varsa lacrimi de diamant; la al doilea, intr-un lirism obiectiv, prin care autorul, spirit clasic, vede dincolo de lucruri si de situatii, Idei. Semnificativ este insa ca, in toate cele trei variante de baladesc, si in modul insusi in care este inteles baladescul, nu exista nici o urma de estetism, de purism, de formalism ermetizant, in linie mallarméana. Ei nici nu aduc, e adevarat, in spatiul poemului, precum congenerii bucuresteni, impuritatile limbajului comun; il deschid, dar nu pe orizontala realului, ci pe o verticala a mostenirii livresti, din care isi selecteaza cu grija modelele. Cum observa Petru Poanta, realitatea o reprezinta pentru ei spatiul culturii, creatia fiind un mimesis de gradul doi, o «imitatie» secunda18. Ca mai tarziu Scoala de la Targoviste apropiere care nu stiu daca a mai fost semnalata si argumentata pana acum.
Revolutia cerchista nu are, de fapt, nimic revolutionar in ea. Tinerii dovedesc o mare maturitate si responsabilitate, si ei gandesc destinul literaturii cu o aplicatie si totodata cu o fervoare admirabile. Se implica, intr-un sens nobil, in evolutia si evolutiile culturii, recuperand anumite modele si despartindu-se de altele. De la E. Lovinescu au luat numai autonomia esteticului, nu si spiritul veacului, de care se delimiteaza, in adeziunea lor pentru o exemplaritate ce transgreseaza epocile, reunind in ea mari nume ale culturii universale. Va trece insa putina vreme, si resurectia baladei va fi urmata, tragic, de spargerea si imprastierea grupului, multi dintre cerchisti ajungand in inchisori, si, aproape toti, revenind in viata literara dupa 20 de ani. Cand au facut-o insa, au facut-o cu aceeasi seriozitate si consistenta ardeleneasca, surprinzand pana la a soca prin vasta lor cultura, prin soliditatea instructiei, prin numarul mare de opere de varf pe care le-au creat intr-un interval foarte scurt. Revolutia Cercului Literar de la Sibiu aceasta a fost: sa faca, in spatiul literaturii, chiar literatura buna. Atat si nimic mai mult.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :