FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 3,009
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat la poezia Fatalaul scrisa de Tudor Arghezi

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Referat la poezia Fatalaul scrisa de Tudor Arghezi

 Q:   Intreaba despre Referat la poezia Fatalaul scrisa de Tudor Arghezi       
Referat la poezia Fatalaul scrisa de Tudor Arghezi In mitologia Florilor de mucigai (1931), un rol privilegiat il detine androginul. Poezia Fatalaul are in centru epifania unei fapturi cu o dubla alcatuire, masculina si feminina. Din combinarea masculinului cu femininul intr-o singura persoana a rezultat aici o imagine caricaturala, situata la limita dintre gingasie si grotesc, amintind astfel de estropiatii lui Hieronymus Bosch: “Cu vreo cateva tuleie, / Ma, tu semeni a femeie. / La sprinceana / Fetiscana, / Subsuoara / De fecioara. / Ai picioare / Domnisoare, / Coapsa lata / Adancata, / Ca-n zuvelci; / Urechile, ca doi melci; / Doi zulufi cu doi carcei; / Doua boabe de cercei / Dezlipite, de muiere. / Si - al dracului! - a miere / Si a tiparoase / Hoitul tau miroase. / Ti-este mana / Ca smantana, / degetele ti-s - / Parca ti le-a scris - / Gemene, / Sa semene; / Degetele: ca viermusii, / Pielea: pielea corcodusii. / Solz de sticla-n unghie, / Ochiul tau injunghie, / Gura ta subt firisoare-i / Pafta cu margaritare”. Acest efort sincretic de impreunare a celor doua sexe, precum si a suavitatii cu monstruosul, are la baza oximoronul: “Cu vreo cateva tuleie, / Ma, tu semeni a femeie”; “Si - al dracului! - a miere / Si a tiparoase / Hoitul tau miroase”. De asemenea, feminizarea insolita a eroului viril e figurata cu ajutorul comparatiilor concrete, ce constau in asocieri inedite de obiecte: “Urechile, ca doi melci”; “Ti-este mana / Ca smantana”; “Degetele: ca viermusii” etc. Accentul cade, desigur, pe proprietatile anatomice feminine: “La sprinceana / Fetiscana, / Subsuoara / De fecioara. / Ai picioare / Domnisoare, / Coapsa lata / Adancata...”
Figura angelica a Fatalaului trimite la acele ciudate zeite cu barba ca Cybele frigiana, Fortuna si Venus barbata romana, la majoritatea divinitatilor lumii si ale vegetatiei, care poseda o dubla sexualitate (Artemis, Attis, Adonis, Dionysos) sau chiar la Zburatorul autohton. Ca si aceste personaje mitologice, Fatalaul lui Arghezi este o zeitate deopotriva favorabila si nefasta. Forma si latenta, fiinta si nefiinta, inger si diavol, Fatalaul mangaie si raneste in acelasi timp: “Buzei tale apa da / Fantana si leapada. / Fata, de cum te-o vedea, / Ca din vant ramane grea, / Caci pleoapa de ti-o ridici / O ciupesti cu trei furnici”'. Aceeasi unificare a contrariilor, aceeasi alternanta a modalitatilor antitetice descoperim si in incercarea poetului de a reconstitui originea supranaturala a Fatalaului: “O fi fost ma-ta vioara, / Trestie sau caprioara / Si-o fi prins in pantec plod / De strigoi de voievod? / Ca din oamenii de rand / Nu te-ai zamislit nicicand. / Doar anapoda si sparc, / Cine stie din ce smarc; / Morfolit de o copita / De faptura negraita / Cu carne de gheata, / Cu coama de ceata, / Cu uger de omat -/ Iese asa fel de fat”. Ceea ce a rezultat reprezinta o faptura mitologica, un demon intre oameni: “Din atata-mparechiere si impreunare / Tu ai iesit talhar de drumul mare / Na! tine o tigare”.

Forma poeziei contribuie si ea la realizarea atmosferei mitice. Stilul oral, apropiat de vorbirea familiara, chiar argotica (“Cu vreo cateva tuleie, / Ma, tu semeni a femeie”;, “Si - al dracului! - a miere / Si a tiparoase / Hoitul tau miroase”; Fata, de cum te-o vedea, / Ca din vant ramane grea”; “O fi fost ma-ta vioara [...] / Si-o fi prins in pantec plod / De strigoi de voievod?”) si limbajul popular, usor invechit (“fatalau”, “tuleie”, “muiere”“ pafta”, “sparc”, “plod” etc.) conduc la un rafinament artistic, inrudit cu al descantecului.


Tag-uri: fatalaul, tudor arghezi, referat



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 07 January '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :