Statistics:
Visits: 2,342 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Drama lui Apostol Bologa din Padurea spanzuratilor
Q: | Intreaba despre Referat despre Drama lui Apostol Bologa din Padurea spanzuratilor |
Romanul a aparut in anul 1922, fiind anticipat de o serie intreaga de nuvele, inspirate de razboi: Hora mortii, Catastrofa, Itic Strul, dezertor, etc. Cazul lui David Pop din Catastrofa a constituit un exercitiu folositor in vederea elaborarii romanului Padurea spanzuratilor.
Geneza:
Si in scrierea acestui roman Liviu Rebreanu a pornit de la realitatea vietii, mai precis de la o trista experienta din propria sa familie: fratele sau, Emil, a fost condamnat si executat prin spanzurat pentru ca a incercat sa treaca la fratii lui romani. In al doilea rand romancierul a fost impresionat de o fotografie – o padure de spanzurati cehi. Aceste elemente l-au impresionat profund, dar Liviu Rebreanu a proiectat prin Apostol Bologa mai mult, decat experienta tragica a fratelui sau.
Dupa propria sa marturisire, romancierul a vrut sa redea drama unei intregi generatii, confruntata cu experienta tragica a razboiului: in Apostol Bologa am vrut sa sintetizez prototipul propriei mele generatii, sovaierile lui Apostol Bologa sunt sovaierile noastre ale tuturora.
Ca si-n celelalte romane, Liviu Rebreanu abordeaza si aici constructie sferica: romanul incepe si se sfarseste cu imaginea simbolica a spanzuratorului. Intre prima imagine – spanzurarea cehului Svoboda – si ultima imagine – spanzurarea lui Bologa – se desfasoara un proces chinuitor a neputiintei de a alege intre datoria de ofiter al armatei austro-ungare si datoria de fiu al neamului.
Padurea spanzuratilor este romanul unei constiinte, un roman al dilemelor tragice, un roman psihologic, care deschide drum larg prozei psihologice romanesti. Mai precis Padurea spanzuratilor este romanul clarificarii unei constiinte. Padurea spanzuratilor are si valoarea unui roman realist in masura in care ne ofera o imagine realista a primului razboi mondial.
Personajul principal este un tanar intelectual, Apostol Bologa. La inceputul romanului apare-n ipostaza de ofiter, care isi indeplineste exemplar toate atributiile. Ca membru in Curtea Martiala, a participat la judecarea cehului Svoboda, care a incercat sa dezerteze din armata austro-ungara, refuzand sa lupte impotriva neamului sau.
Judecarea, condamnarea si pedeapsa i se par lui Bologa pe deplin justificate. Totusi graba si zelul pe care le dovedeste, sugereaza parca dorinta de a nu se gandi, de a se lasa dus de evenimente. Trezimea personajului incepe din momentul in care intalneste privirea condamnatului la moarte, care i se prelinse in suflet ca i imputare (repros) dureroasa.
Expunerea lineara, cronologica, este intrerupta prin paranteze reprospective, care lumineaza copilaria si adolescenta lui Bologa.
Apostol Bologa este fiul unui fost memorandist, om foarte sever, si al unei femei excesiv de religioase. De mic se formeaza in sentimentul datoriei fata de stat si fata de neam. Tata-l sau il sfatuieste: ca barbat sa-ti faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti roman.
Datorita imprejurarilor obiective, aceste cuvinte vor intra intr-o antinomie tragica. Prima criza sufleteasca Apostol Bologa o traieste la moartea tatalui sau. Este o criza mistica, care echivaleaza cu pierderea credintei. In timpul studiilor la academia militara din Budapesta se consolideaza educatia sa in sentimentul datoriei.
Izbucni razboiul, Bologa ajunge pe front ca ofiter al armatei austro-ungare. Pentru faptele sale este decorat pe frontul din Galitia si din Italia. Drama personajului incepe din momentul in care este mutat pe frontul romanesc. Bologa incearca fara succes sa fie transferat pe alt front. Ranit in timpul unei lupte, el ramane in spatele frontului. In sufletul sau incepe un proces chinuitor al clarificarilor.
Plecat intr-o permisie, rupe logodna cu Marta, care cocheta cu un ofiter maghiar. Revenit pe front are revelatia iubirii fata de Ilona, fiica groparului Vidor. Nehotararile, sovairile personajului se termina brusc prin hotararea de a dezerta in momentul in care este numit intr-o comisie, care trebuie sa judece niste tarani romani, acuzati ca au fraternizat cu inamicul.
Bologa dezerteaza fara a-si lua cele mai elementare masuri de aparare. Prins, este judecat si condamnat la moarte prin spanzurare. El nu se apara, acceptandu-si sfarsitul tragic, ca singura iesire onorabila dintr-o situatie absurda. Moartea sa apare deci, ca o moarte voluntara.
Romanul se transforma astfel intr-un act de acuzare la adresa razboiului, care pune individul in situatia absurda de a lupta impotriva neamului sau.
Ce stat si ce datorie poate sa impuna unui individ sa lupta impotriva fratilor sai? Personajul trece treptat prin mai multe revelatii, descoperind de fiecare data un fals, o mistificare: religia, datoria fata de stat, iubirea. Din roman se desprind mai multe ipostaze ale personajului: Apostol - soldat, Apostol - cetatean, Apostol - om.
Personajul evolueaza spre o intelegere a semenilor sai, dscoperind iubirea fata de Dumnezeu si fata de oameni. In timpul framantarilor sale sufletesti, Bologa descopera cu surprindere, ca niciodata nu a hotarat singur, ca de fiecare data a acceptat o hotarare dinafara, din exterior.
Romancierul exceleaza in prezentarea acestor framantari, din care singura solutie este moartea. Asemenea lui Caragiale, Rebreanu noteaza reactiile fiziologice, care exteriorizeaza crize sufletesti profunde. Din momentul in care afla ca va fi mutat pe frontul romanesc, Bologa intra intr-o stare de criza, in care actioneaza ca in transa.
Critica literara a remarcat folosirea unui limbaj plastic, metaforic, pentru realizarea analizei psihologice. Romancierul stie sa creeze o atmosfera apasatoare, cenusie, in concordanta cu tragismul destinelor prezentate.
S-a remarcat deasemenea imbinarea procedurilor traditionale cu cele moderne. Astfel analiza psihologica la persoana a treia se imbina cu confesiunea lui Bologa, facuta la persoana intai. Multimea interogatiilor, punctelor de suspensie, reda framantarea dramatica a personajului.
Criticii literari au vazut in acest roman prima realizare ramarcabila a prozei psihologice romanesti.
Geneza:
Si in scrierea acestui roman Liviu Rebreanu a pornit de la realitatea vietii, mai precis de la o trista experienta din propria sa familie: fratele sau, Emil, a fost condamnat si executat prin spanzurat pentru ca a incercat sa treaca la fratii lui romani. In al doilea rand romancierul a fost impresionat de o fotografie – o padure de spanzurati cehi. Aceste elemente l-au impresionat profund, dar Liviu Rebreanu a proiectat prin Apostol Bologa mai mult, decat experienta tragica a fratelui sau.
Dupa propria sa marturisire, romancierul a vrut sa redea drama unei intregi generatii, confruntata cu experienta tragica a razboiului: in Apostol Bologa am vrut sa sintetizez prototipul propriei mele generatii, sovaierile lui Apostol Bologa sunt sovaierile noastre ale tuturora.
Ca si-n celelalte romane, Liviu Rebreanu abordeaza si aici constructie sferica: romanul incepe si se sfarseste cu imaginea simbolica a spanzuratorului. Intre prima imagine – spanzurarea cehului Svoboda – si ultima imagine – spanzurarea lui Bologa – se desfasoara un proces chinuitor a neputiintei de a alege intre datoria de ofiter al armatei austro-ungare si datoria de fiu al neamului.
Padurea spanzuratilor este romanul unei constiinte, un roman al dilemelor tragice, un roman psihologic, care deschide drum larg prozei psihologice romanesti. Mai precis Padurea spanzuratilor este romanul clarificarii unei constiinte. Padurea spanzuratilor are si valoarea unui roman realist in masura in care ne ofera o imagine realista a primului razboi mondial.
Personajul principal este un tanar intelectual, Apostol Bologa. La inceputul romanului apare-n ipostaza de ofiter, care isi indeplineste exemplar toate atributiile. Ca membru in Curtea Martiala, a participat la judecarea cehului Svoboda, care a incercat sa dezerteze din armata austro-ungara, refuzand sa lupte impotriva neamului sau.
Judecarea, condamnarea si pedeapsa i se par lui Bologa pe deplin justificate. Totusi graba si zelul pe care le dovedeste, sugereaza parca dorinta de a nu se gandi, de a se lasa dus de evenimente. Trezimea personajului incepe din momentul in care intalneste privirea condamnatului la moarte, care i se prelinse in suflet ca i imputare (repros) dureroasa.
Expunerea lineara, cronologica, este intrerupta prin paranteze reprospective, care lumineaza copilaria si adolescenta lui Bologa.
Apostol Bologa este fiul unui fost memorandist, om foarte sever, si al unei femei excesiv de religioase. De mic se formeaza in sentimentul datoriei fata de stat si fata de neam. Tata-l sau il sfatuieste: ca barbat sa-ti faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti roman.
Datorita imprejurarilor obiective, aceste cuvinte vor intra intr-o antinomie tragica. Prima criza sufleteasca Apostol Bologa o traieste la moartea tatalui sau. Este o criza mistica, care echivaleaza cu pierderea credintei. In timpul studiilor la academia militara din Budapesta se consolideaza educatia sa in sentimentul datoriei.
Izbucni razboiul, Bologa ajunge pe front ca ofiter al armatei austro-ungare. Pentru faptele sale este decorat pe frontul din Galitia si din Italia. Drama personajului incepe din momentul in care este mutat pe frontul romanesc. Bologa incearca fara succes sa fie transferat pe alt front. Ranit in timpul unei lupte, el ramane in spatele frontului. In sufletul sau incepe un proces chinuitor al clarificarilor.
Plecat intr-o permisie, rupe logodna cu Marta, care cocheta cu un ofiter maghiar. Revenit pe front are revelatia iubirii fata de Ilona, fiica groparului Vidor. Nehotararile, sovairile personajului se termina brusc prin hotararea de a dezerta in momentul in care este numit intr-o comisie, care trebuie sa judece niste tarani romani, acuzati ca au fraternizat cu inamicul.
Bologa dezerteaza fara a-si lua cele mai elementare masuri de aparare. Prins, este judecat si condamnat la moarte prin spanzurare. El nu se apara, acceptandu-si sfarsitul tragic, ca singura iesire onorabila dintr-o situatie absurda. Moartea sa apare deci, ca o moarte voluntara.
Romanul se transforma astfel intr-un act de acuzare la adresa razboiului, care pune individul in situatia absurda de a lupta impotriva neamului sau.
Ce stat si ce datorie poate sa impuna unui individ sa lupta impotriva fratilor sai? Personajul trece treptat prin mai multe revelatii, descoperind de fiecare data un fals, o mistificare: religia, datoria fata de stat, iubirea. Din roman se desprind mai multe ipostaze ale personajului: Apostol - soldat, Apostol - cetatean, Apostol - om.
Personajul evolueaza spre o intelegere a semenilor sai, dscoperind iubirea fata de Dumnezeu si fata de oameni. In timpul framantarilor sale sufletesti, Bologa descopera cu surprindere, ca niciodata nu a hotarat singur, ca de fiecare data a acceptat o hotarare dinafara, din exterior.
Romancierul exceleaza in prezentarea acestor framantari, din care singura solutie este moartea. Asemenea lui Caragiale, Rebreanu noteaza reactiile fiziologice, care exteriorizeaza crize sufletesti profunde. Din momentul in care afla ca va fi mutat pe frontul romanesc, Bologa intra intr-o stare de criza, in care actioneaza ca in transa.
Critica literara a remarcat folosirea unui limbaj plastic, metaforic, pentru realizarea analizei psihologice. Romancierul stie sa creeze o atmosfera apasatoare, cenusie, in concordanta cu tragismul destinelor prezentate.
S-a remarcat deasemenea imbinarea procedurilor traditionale cu cele moderne. Astfel analiza psihologica la persoana a treia se imbina cu confesiunea lui Bologa, facuta la persoana intai. Multimea interogatiilor, punctelor de suspensie, reda framantarea dramatica a personajului.
Criticii literari au vazut in acest roman prima realizare ramarcabila a prozei psihologice romanesti.
Tag-uri: referat, liviu rebreanu, roman, romancier, critic literar |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 29 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :