La 26 octombrie 1673 se naste Dimitrie Cantemir, fiul lui Constantin Cantemir, domn al Moldovei. Principala preocupare a tanarului a fost invatatura, ceea ce il va ajuta sa devina un spirit enciclopedic, reprezentant stralucit al umanismului romanesc si prefigurator al iluminismului.

Despre cea dintai carte a lui Dimitrie Cantemir "Divanul sau galcava inteleptului cu lumea", s-a spus ca e mai mult decat un tratat de etica, e intaiul eseu scris in limba romana.

A doua lucrare a sa, aparuta in 1700, la Constantinopol in latineste, poarta titlul "Imaginea stiintei sacre, care nu se poate zugravi". A fost tradusa, tarziu si doar partial in romaneste su titlul "Metafizica". Lucrarea face din autorul ei un precursor in filozofia romaneasca.

Urmatoarea carte, "Logica", este primul man ual didactic de acest gen, scris de un roman.

Ideile filozofice si politice, extrase din realitatea istorica traita intens de fostul si viitorul domn al Moldovei, sunt prezentate sub forma literar-alegorica in "Istoria ieroglifica". Lucrarea a avut ca scop sa realizeze un pamflet politic in care sa demaste puternicele disensiuni dintre familiile boieresti aflate la putere in cele doua tari romanesti si rolul nefast jucat de Poarta Otomana in politica si in viata Moldovei si Tarii Romanesti; toate acestea cu personaje luate din lumea fabulelor.

"Descriptio Moldaviae" ("Descrierea Moldovei") este scrisa in 1716, in limba latina, la cererea Academiei din Berlin. In alcatuirea sa intra trei parti:

a) partea geografica, continand descrierea formelor de relief, a florei, faunei si bogatiilor minerale; si prezentarea targurile si capitalelor tarii de-a lungul timpului. Dimitrie Cantemir elaboreaza prima harta a Moldovei.

b) partea politica, infatiseaza organizarea politica si administrativa a tarii, cu referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnitorilor, la obiceiurile prilejuite de inscaunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodna, nunti, inmormantari, etc.

c) despre cele bisericesti si ale invataturii in Moldova, unde gasim bogate informatii despre graiul moldovenesc, despre slovele folosite, la inceput latinesti, apoi inlocuite cu cele slavonesti; tot aici sunt enumerate intruchipari mitologice, precum: "Doina", "Frumoasele", "Ursitele", "Sanzienele", "Zburatorul", etc.

Lucrarea prezinta interes nu numai pentru documentata descriere politica si geografica, ci si pentru observatiile etnografice si folclorice, Dimitrie Cantemir fiin primul carturar roman ce a intreprins cercetari in aceste domenii, cat si primul nostru cartograf.

Faima mondiala a lui Cantemir se datoreaza realizarii lucrarii "Cresterea si descresterea Portii Otomane" pentru subiectul ales, pentru tratarea inedita, pentru noutatea unor date cuprinse in carte; dar si datorita traducerii lucrarii in franceza si engleza.

Daca lucrarea "Viata lui Constantin Cantemir" a fost, in conceptia autorului, un capitol anticipat din "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", cum s-a crezut o vreme, o continuare a "Letopisetului" lui Miron Costin, cum se poate deduce din cronologia anilor 1661-1693 descrisi aici, sau o biografie de sine statatoare despre domnia tatalui sau, asa cum s-a demonstrat de istoricii contemporani, nu se poate spune cu exactitate.

Activitatea de savant a lui Dimitrie Cantemir se incheie cu "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", socotit multa vreme opera sa capitala, prima istorie a romanilor de pretutindeni. Scrisa in limba romana, opera este conceputa dupa un plan vast si cu o larga informatie extrasa din lucrari ale istoricilor din cele mai vechi timpuri. Este infatisat trecutul indepartat al poporului nostru, originea comuna a tuturor romanilor.

Prin vasta opera pe care a creat-o, prin ideile progresiste si prin spiritul sau enciclopedic, Dimitrie Cantemir este una dintre personalitatile remarcabile ale culturii europene.

---

Tag-uri: umanism, istorie, cultura

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 10 December '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---