Statistics:
Visits: 1,490 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre creatiile populare
Q: | Intreaba despre Referat despre creatiile populare |
Omul medieval avea nevoie sa-si satgisfaca setea de fictiune, in sensul ca, in mod generic, fiinta umana a resimtit dintotdeauna nevoia de povesti.
Asadar, doar accesul la carti de cult nu asigura decat o parte din setea de cunoastere sau de loisir. Exista, dupa cum afirma toti antropologii si toti filosofii culturii, un apetit nestavilit poentru senzational, pentru lucruri iesite din comuna, deci, care sa sparga oriontul imagina medieval, care se rotea si se rostea in jurul finitudinii umane, in jurul precaritatii vietii, in jurut instabilitatii, al haosului, al promiscuitatii.
Pe de o parte, nevoia de inedit era satisfacuta prin omanele cavaleresti, asa numitele romanturi (variatiuni pe tema Cavalerilor Mesei Rotunde au circulat in toata lumea inclusiv in Balcani. In spatiul romane sc, totusi, intrucat nu putem vorbi despre o institutie a cavalarismului si nici de un cod cavaleresc, scenariile epice cele mai frecvente erau alegorii si anecdote cu tendinta molarizatoare.
De exemplu, de mare succes s-au bucurat fabulele lui Esop repovestite, extinse cat sa creeze acea stare obligatorie pentru asigurarea de public si anume, suspansul.
La noi, aceste fabule au fost populare sub numele de ‘esopia’ sau ‘isopia’ unde cititorul descperea ca bogatii numai sunt intotdeauna demni de respect, ca pot fi ironizati, ca pot fi ridiculizati etc.
Cele mai multe povestioare se refera la istetimea, de multe ori malitioasa, al simplului scal Esop in raport cu neomenosul sau stapan, Xantos. La un moment dat Xantos, aflat intr-o dispozitie Bachica, promite in public, sa bea marea, iar Esop il salveaza, sfatuindu-l sa-i conditioneze pe partenerii de pariu sa separe marea de afluenti.
Alta data, toata lumea rade de aparenta prostie a micului si uratului Esop pantru ca, la mutarea lui Xantos, ia greutatea cea mai mare, si anume sacul plin cu paine, in vreme ce ceilalti servitori carau cate o mobila sau alte obiecte. Prin urmare, omul medieval vibra la aceste anecdote pentru ca se simte solidar, din punct de vedere al conditiei modeste si a gerimii mentale cu vechiul grec, titpul raisonneun-ului.
Tot cu aspect de fabula adica avand sens moral compensator, a circulat cartea populara numita ‘Istoria poamelor’ unde apar diverse situatii de viata, in care protagonistii sunt legume fructe mirodenii si altele.
Imaginatia mai era stimulata si de istorioare cu animale, intr-o culegere celebra pe tot cuprinsul Europei, numita ‘Fiziologul’. Aici, eorii sunt fapturi recognoscibile (leul, magarul, vulpea, paunul, porumbita, turtureaua, ursul iepurele, mielul), iar altele sunt fabuloase, adica sunt niste mutanti, niste himere, capabile, de multe ori, de efecte hilare. Apare in ‘Fiziolog’ si una dintre cele mai nobile si mai pure creaturi, si anume inorogul.
Tot in ordine moralizatoare, a fost foarte gustata culegerea italiana de pilde, numita ‘Fiore di virtu’ (Florile virtutii), cunoscuta la noi sub numele de ‘Albinusa’, dar cartea cu cel mai mare impact pentru toate varstele si straturile socilae a fost ‘Alexandria’, care porneste de la faptele eroice ale marelui cuceritor Alexandru Macedon.
Toate etapele din viata aventuroasa a marelui razboinic sunt prezentate sub zodia fabulosului, iar eroul este idealizat. Tot ce face si ce spune este impecabil, eset exemplar, este de dorit.
Pe masura ce nesfarsitele razboaie se indepartau de Europa, ajungand la un moment dat pe teritoriul Indiei, imaginatia se aprinde si dusmanii sunt descrisi drept chinocefali, drept oameni-scorpioni, oameni-paianjen, fapturi cu doua capete, balauri etc.
Asadar, doar accesul la carti de cult nu asigura decat o parte din setea de cunoastere sau de loisir. Exista, dupa cum afirma toti antropologii si toti filosofii culturii, un apetit nestavilit poentru senzational, pentru lucruri iesite din comuna, deci, care sa sparga oriontul imagina medieval, care se rotea si se rostea in jurul finitudinii umane, in jurul precaritatii vietii, in jurut instabilitatii, al haosului, al promiscuitatii.
Pe de o parte, nevoia de inedit era satisfacuta prin omanele cavaleresti, asa numitele romanturi (variatiuni pe tema Cavalerilor Mesei Rotunde au circulat in toata lumea inclusiv in Balcani. In spatiul romane sc, totusi, intrucat nu putem vorbi despre o institutie a cavalarismului si nici de un cod cavaleresc, scenariile epice cele mai frecvente erau alegorii si anecdote cu tendinta molarizatoare.
De exemplu, de mare succes s-au bucurat fabulele lui Esop repovestite, extinse cat sa creeze acea stare obligatorie pentru asigurarea de public si anume, suspansul.
La noi, aceste fabule au fost populare sub numele de ‘esopia’ sau ‘isopia’ unde cititorul descperea ca bogatii numai sunt intotdeauna demni de respect, ca pot fi ironizati, ca pot fi ridiculizati etc.
Cele mai multe povestioare se refera la istetimea, de multe ori malitioasa, al simplului scal Esop in raport cu neomenosul sau stapan, Xantos. La un moment dat Xantos, aflat intr-o dispozitie Bachica, promite in public, sa bea marea, iar Esop il salveaza, sfatuindu-l sa-i conditioneze pe partenerii de pariu sa separe marea de afluenti.
Alta data, toata lumea rade de aparenta prostie a micului si uratului Esop pantru ca, la mutarea lui Xantos, ia greutatea cea mai mare, si anume sacul plin cu paine, in vreme ce ceilalti servitori carau cate o mobila sau alte obiecte. Prin urmare, omul medieval vibra la aceste anecdote pentru ca se simte solidar, din punct de vedere al conditiei modeste si a gerimii mentale cu vechiul grec, titpul raisonneun-ului.
Tot cu aspect de fabula adica avand sens moral compensator, a circulat cartea populara numita ‘Istoria poamelor’ unde apar diverse situatii de viata, in care protagonistii sunt legume fructe mirodenii si altele.
Imaginatia mai era stimulata si de istorioare cu animale, intr-o culegere celebra pe tot cuprinsul Europei, numita ‘Fiziologul’. Aici, eorii sunt fapturi recognoscibile (leul, magarul, vulpea, paunul, porumbita, turtureaua, ursul iepurele, mielul), iar altele sunt fabuloase, adica sunt niste mutanti, niste himere, capabile, de multe ori, de efecte hilare. Apare in ‘Fiziolog’ si una dintre cele mai nobile si mai pure creaturi, si anume inorogul.
Tot in ordine moralizatoare, a fost foarte gustata culegerea italiana de pilde, numita ‘Fiore di virtu’ (Florile virtutii), cunoscuta la noi sub numele de ‘Albinusa’, dar cartea cu cel mai mare impact pentru toate varstele si straturile socilae a fost ‘Alexandria’, care porneste de la faptele eroice ale marelui cuceritor Alexandru Macedon.
Toate etapele din viata aventuroasa a marelui razboinic sunt prezentate sub zodia fabulosului, iar eroul este idealizat. Tot ce face si ce spune este impecabil, eset exemplar, este de dorit.
Pe masura ce nesfarsitele razboaie se indepartau de Europa, ajungand la un moment dat pe teritoriul Indiei, imaginatia se aprinde si dusmanii sunt descrisi drept chinocefali, drept oameni-scorpioni, oameni-paianjen, fapturi cu doua capete, balauri etc.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 15 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :