Statistics:
Visits: 906 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat:Cum se poate compune un roman politist
Q: | Intreaba despre Referat:Cum se poate compune un roman politist |
Iată care sunt cele trei moduri de a compune un roman poliţist :
„Cel dintai este acela bazat pe „cine-i vinovatul ?" ; apoi acela bazat pe „îl prinde sau scapă ?" şi este, în sfarşit, al treilea mod, romanul zis de serie neagră - unde cele două preocupări (aflarea vinovatului şi prinderea criminalului) sunt cu totul secundare - accentul punandu-se pe alte efecte, multe şi variate, cum sunt : suscitarea unei atmosfere de groază, de oroare, de exhibiţii „grand-gui-gnol", de cruzimi monstruoase ; sau evocarea unei atmosfere din insolit, de absurd, de neaşteptat, unde toate legile de psihologie sunt întoarse pe dos ; sau un climat oniric, adică asemănător celor din vise, cu incoerenţa şi fantasmagoria lor ; sau o ambianţă freudiană, cu psihanalize naiv exploat ate, refulări ticluite, incesturi oedipiene - mai mult rizibile decat bizare etc. In această a treia categorie de roman poliţist, crima este doar un pretext, o sursă fecundă de cruzime, nebunie, perversitate, spaimă şi erotism".
„Desigur, menţiona D. I. Suchianu într-o amplă prezentare a romanului poliţist, nu-i uşor să compui asemenea povestiri, de aceea ele nu au fost niciodată foarte multe, iar în ultima vreme au devenit rare de tot ; ba chiar dispreţuite ca demodate, ca depăşite, potrivit vechiului obicei practicat de orice onestă vulpe în faţa unor struguri prea acri. Dispreţul merge pană acolo încat unor asemenea lucrări nici nu li se face onoarea să mai fie numite literatură, ci sunt relegate la rubrica minoră a documentelor de arhivă. Nu li se mai zice roman poliţist sau „detective, story", sau „crime book", ci „documentar poliţienesc”.
Toate cele trei categorii de povestiri criminale au un element comun, pe care englezii îl desemnează cu două cuvinte : „thriller" (adică dătător de fiori) şi „suspense", adică oprirea respiraţiei într-o aşteptare palpitantă şi mereu reînnoită.
„Trebuie să recunoaştem că, în materie de „suspense", romanele din a doua categorie, bazate pe „îl prinde sau scapă ?" sunt cantitativ mai bogate în asemenea emoţii, căci goana după vinovat declanşează o întrecere de şiretlicuri din ambele părţi, o competiţie de iscusinţă, uneori pasionantă. Am zis : uneori, deoarece această operaţie degene-ivază lesne într-o monotonă vînătoare după om, lipsită de mister, unde ştim şi cine-i vinovatul şi cine-i urmăritorul şi unde micile lor invenţii ţin mai mult de reflexe isteţe decat de o cercetare pătrunzătoare ; aparţine şmecheriei ieftine şi nicidecum deducţiilor inteligente, aşa cum sunt aventurile din prima categorie. De altfel, în aceasta din urmă, există de asemenea „suspense", dar de o mai bună calitate, de o specie mai intelectuală. De îndată ce detectivul a format o nouă ipoteză începe urmărirea pană în panzele albe a tuturor consecinţelor logice generate de noua concepţie. Este nu atat o goană după om, cat o goană după idei. De altfel, în limbaj poliţist aceste ipoteze poartă filozoficul nume de „theory", iar raţionamentul practicat aci este adeseori raţionamentul zis „reconstitutiv” (raţionamentul lui Cuvier, care dintr-un singur oscior reconstituía animalul) şi care, zicea logicianul Lallande la cursul său de la Sorbona, este cea mai strălucită podoabă a minţii omeneşti.
Adăugaţi şi că, ori de cate ori o ipoteză cade şi deci o alta îi ia locul, urmăritorii pornesc la o goană nouă, pe alte drumuri, cu alte mijloace, inaugurand un „suspense" proaspăt, de o calitate mult mai intelectuală, şi care duce la găsirea nu a unui om, ci a unui adevăr.
„Cel dintai este acela bazat pe „cine-i vinovatul ?" ; apoi acela bazat pe „îl prinde sau scapă ?" şi este, în sfarşit, al treilea mod, romanul zis de serie neagră - unde cele două preocupări (aflarea vinovatului şi prinderea criminalului) sunt cu totul secundare - accentul punandu-se pe alte efecte, multe şi variate, cum sunt : suscitarea unei atmosfere de groază, de oroare, de exhibiţii „grand-gui-gnol", de cruzimi monstruoase ; sau evocarea unei atmosfere din insolit, de absurd, de neaşteptat, unde toate legile de psihologie sunt întoarse pe dos ; sau un climat oniric, adică asemănător celor din vise, cu incoerenţa şi fantasmagoria lor ; sau o ambianţă freudiană, cu psihanalize naiv exploat ate, refulări ticluite, incesturi oedipiene - mai mult rizibile decat bizare etc. In această a treia categorie de roman poliţist, crima este doar un pretext, o sursă fecundă de cruzime, nebunie, perversitate, spaimă şi erotism".
„Desigur, menţiona D. I. Suchianu într-o amplă prezentare a romanului poliţist, nu-i uşor să compui asemenea povestiri, de aceea ele nu au fost niciodată foarte multe, iar în ultima vreme au devenit rare de tot ; ba chiar dispreţuite ca demodate, ca depăşite, potrivit vechiului obicei practicat de orice onestă vulpe în faţa unor struguri prea acri. Dispreţul merge pană acolo încat unor asemenea lucrări nici nu li se face onoarea să mai fie numite literatură, ci sunt relegate la rubrica minoră a documentelor de arhivă. Nu li se mai zice roman poliţist sau „detective, story", sau „crime book", ci „documentar poliţienesc”.
Toate cele trei categorii de povestiri criminale au un element comun, pe care englezii îl desemnează cu două cuvinte : „thriller" (adică dătător de fiori) şi „suspense", adică oprirea respiraţiei într-o aşteptare palpitantă şi mereu reînnoită.
„Trebuie să recunoaştem că, în materie de „suspense", romanele din a doua categorie, bazate pe „îl prinde sau scapă ?" sunt cantitativ mai bogate în asemenea emoţii, căci goana după vinovat declanşează o întrecere de şiretlicuri din ambele părţi, o competiţie de iscusinţă, uneori pasionantă. Am zis : uneori, deoarece această operaţie degene-ivază lesne într-o monotonă vînătoare după om, lipsită de mister, unde ştim şi cine-i vinovatul şi cine-i urmăritorul şi unde micile lor invenţii ţin mai mult de reflexe isteţe decat de o cercetare pătrunzătoare ; aparţine şmecheriei ieftine şi nicidecum deducţiilor inteligente, aşa cum sunt aventurile din prima categorie. De altfel, în aceasta din urmă, există de asemenea „suspense", dar de o mai bună calitate, de o specie mai intelectuală. De îndată ce detectivul a format o nouă ipoteză începe urmărirea pană în panzele albe a tuturor consecinţelor logice generate de noua concepţie. Este nu atat o goană după om, cat o goană după idei. De altfel, în limbaj poliţist aceste ipoteze poartă filozoficul nume de „theory", iar raţionamentul practicat aci este adeseori raţionamentul zis „reconstitutiv” (raţionamentul lui Cuvier, care dintr-un singur oscior reconstituía animalul) şi care, zicea logicianul Lallande la cursul său de la Sorbona, este cea mai strălucită podoabă a minţii omeneşti.
Adăugaţi şi că, ori de cate ori o ipoteză cade şi deci o alta îi ia locul, urmăritorii pornesc la o goană nouă, pe alte drumuri, cu alte mijloace, inaugurand un „suspense" proaspăt, de o calitate mult mai intelectuală, şi care duce la găsirea nu a unui om, ci a unui adevăr.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 18 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :