Primele patru hărti reprezentand Luna, care erau opera lui Wilhelm Gotthelf Lohrmann 1796-1840), si care au fost si publicate, au starnit interesul bancherului berlinez Wilhelm Beer (1797-1850), care era si astronom amator si a prietenului acestuia Johann Heinrich Madler (1794-1874), care avea să ocupe mai tarziu functia de director al Observatorului Astronomie din Dorpat.

Madler s-a născut la data de 29 mai 1794, la Berlin, si a manifestat de mic o inclinatie spre matematică, la aceasta adăugandu-se mai tarziu pasiunea pentru astronomie. Cu toate acestea, Heinrich Madler nu s-adedicat unei cariere stiintifice. După ce si-a dat bacalaureatul, el si-a găsit un post de invătător la Seminarul din Berlin. In 1817 el ocupă un post de profesor de caligrafie la S eminarul Regal, in timpul liber de care dispunea Madler a rămas fidel pasiunii sale pentru astronomie; la un moment dat 1-a cunoscut pe astronomul amator, instăritul bancher Beer.

Prin 1824 cei doi se decid să facă un observator astronomic privat pe terenul din apropierea Tiergartenului berlinez. Acest observator astronomic a fost construit intr-adevăr si a fost echipat imediat cu un refractor de 97/1460 mm construit de J.W. Pastorff (1767-1838) din Buchholz, localitate situată in apropiere de Frankfurt pe Oder. Beer si Madler au pornit de la hărtile lui Lobrmann si au făcut apoi propriile observatii. Era pentru prima oară cand structurile pur morfologice erau determinate cu mare exactitate.

Activitatea desfăsurata in comun de Beer si Madler s-a concretizat in cartea de 412 pagini, format in-cvarto, Mappa Sele-nographia (titlu complet: Der Mond nach seinen kosmischen und individuellen Verhaltnissen oder allgemeine vergleichhare Selenographie). Cartea a fost rezultatul unei munci intense. Cei doi au făcut determinări ale lungimii si lătimii structurilor marcante de pe suprafata astrului selenar, au dedus inăltimile muntilor de pe Lună, orientandu-se după umbra acestora si folosind metodele de desen specifice timpului. Spre deosebire de Lohrmann, care ar fi dorit să reprezinte suprafata vizibilă a Lunii cu ajutorul a 25 de hărti, Beer si Madler s-au hotărat să o reprezinte realizand numai patru harti, respectiv patru sectiuni ale Lunii.

Filele pe care erau realizate cele patru hărti aveau o inăltime de 18 toii. Au fost necesare observatii făcute pe parcursul a 600 de nopti cu cer senin petrecute in fata unui refractor de 94 mm si de 830 de determinări ale inăltimii muntilor de pe Lună, de determinări ale pozitiilor in sistemul de coordonate pus la punct de către Lohrmann. In final au rezultat harti cu dimensiuni de 10 428x20 cm, de o claritate uluitoare. Prin reunirea lor, rezulta o imagine a Lunii cu un diametru de 192 cm.

Lucrarea Mappa Selenographia nu cuprindea doar hărti ce reprezentau Luna, ci si descrieri ale diferitelor formatiuni selenare cum ar fi craterele, lanturile muntoase sau ale emisiilor luminoase datorate craterului Tycho.

---

Tag-uri: matematica, astronomie, luna

---

Categorie: Diverse  - ( Diverse - Archiva)

Data Adaugarii: 19 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---