FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,763
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Eugen Lovinescu

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   geografie   ape   continent   poet   morometii   personaj   crima   otrava   omor   investigatie  

All Tags

Famous Forum

 

Eugen Lovinescu

 Q:   Intreaba despre Eugen Lovinescu       
Eugen Lovinescu Eugen Lovinescu sa nascut la treizeci octombrie 1881 in Falticeni si moare la saisprezece iulie 1943 la Bucuresti. Critic, istoric literar, romancier.

Literatura din sec. xx poarta in buna parte spiritul sau. Pe sub ochii lui au trecut numeroase generatii de scriitori, iar ierarhia de valori stabilita de el ramane, in cea mai mare parte, valabila si astazi. Eliberind critica de sub tirania directiilor sociologice dindu-i un limbaj diferintiat o gindire corecta. Eugen Lovinescu a creat putem spune, critica romana moderna.

Fiu al profesorului Vasile T. Lovinescu pe numele sau adevarat Vasile Teodorescu E.L. urmiaza cursurile gimnaziale la Falticeni si pe acelea al Liceului Internat din Iasi (1896-1899).

in toamna anului 1899 se inscrie la universitatia din Iasi, dar o paraseste peste citeva saptamini devenind student al sectiei de limba clasica de la universitatia din Bucuresti.

Audiaza cursurile lui T. Maiorescu si N. Iorga fara a diveni nici junimist nici semanatorist . in 1903 isi ia licenta cu o lucrare despre sintaxa latina. Figureaza ca profesor la liceul din Ploesti intre 1904 si 1906. Se seremarca prin foiletoamle publicate in Epoca (intre 1904 si 1906), strinse in cele doua volume ale Pasilor pe nisip (1906). Eugen Lovinescu ia inca de acum o atitudine antisemanatorista. Pliaca in Franta pentru a-si pregati doctoratul.
il trece in 1909 cu lucrarea Jean – Jacques Weis et son oeuvre littiraire (tiparita in acelas au cu o prefata de Emile Faguet ), iar ca lucrarea suplementara, Les voyageurs fraucais en uuuuu au xlx-e siecle ( aparuta in 1909 cu o prefata de Gustave Foregires ).

Colaboreaza la Convorbiri, Viata literara, Falanga, Flacara, Noua revista romana e.t.c. Articolele publicate aici sint strinse in Critice (covol . 1909-1923). Scrie in vremia razboiului, articole politice in Flacara, Romanul, Nationalul, Lectura pentru toti, grupate apoi in volume. Pagini de razboi (1918) si in cumpana vremii (1919). incepuse inca din 1915, seria revizuirilor. Tinarul maiorescian da semne de independenta. Editeaza magazinul ilustrat Lectura pentru toti ( decembrie 1918 - ianuarie 1920) si in 1919 revista ce va defini o directie in literatura interbelica, Sburatorul (1919-1922 ; serie noua 1926-1927) .

Eugen Lovinescu isi sistematizeaza foiletoamle din Sburatorul, ideile, si-si fixiaza o doctrina pe care o numeste
Modernizm.

Cea dintii lucrare de sinteza si cea mai contraversata este Istria civilizatiei romane moderne (3 vol. 1924-1926), pusa de multi comentatori in legatura cu studiul lui G. Ibrailianu Spiritul critic in cultura romaniasca si combatuta pentru „beletrismul” ei. Opera este insa serioasa, cu idei noi fata de sociologia anterioara, bine scrisa si cu o capacitate de speculatie ideologica remarcabila . Civilizatia romana moderna incepe, dupa el odata cu patrunderia in Principatele Romane a ideilor „formelor” din apusul Europei, creind astfel premisele pentru a revolutiona structura societatii (fondul). Clasa sociala care a avut rolul de agent al inoirii este burghezia iar liberalismul ar reprezinta, tot dupa E.L. ideologia progresului in secolul al xlx-lea cind se pune bazele acestui proces amplu, ireversibil. Legea simularii-stimularii actioneaza si in cimpul culturii .

Sincronizarea este un fenomen inevitabil si in Istoria literaturii romane contemporane (vol. l, ll, lll, lv, v,1926-1929)
Sintatiziaza apoi intr-un singur volum (1937), Eugen Lovinescu urmareste consecintele acestei legi in literatura de dupa 1900. Unele idei sint discutabile in sociologia scriitorului.

Patrunderia formelor (ideilor) revolutionare la inceputul sec. al xlx-lea nu este, de pilda, straina de existenta in cimpul social romanesc a unor forte receptive, stimulatoare.
O civilizatie moderna nu poate apara, apoi, din neant,ea presupune existenta unei civilizatii anterioare si cum sa dovedit de catre alti cercetatori ai problemei, civilizatia romana moderna s-a format nu prin negatia radicala a traditiei (cu precadere a celei taranesti) ci prin integrarea ei in circuitul formelor valorilor noi.

Eugen Lovinescu se desparte, in problema civilizatiei romane, de junimisti, semanatoristi, poporanisti, se desparte si de curentele ideologice mai noi (gindirism si alte directii traditionaliste ), fiind, in acelasi timp inpotriva a ceea ce el numeste „curentele extremiste”.

Eugen Lovinescu nu respinge conceptul de specific natonal, respinge doar limitarea acestui concept la viata morala si spirituala a taranimii, intrind la acest punct in contradictie cu N.Iorga si G.Ibraileanu.

Eugen Lovinescu este apoi inpotriva transformarii specificului national intr-un unic criteriu de apreciere a operei literare. Esential desi nu unic, este dupa el criteriul estetic. insa absolutizarea, autonomizarea esteticului ar fi dupa Eugen Lovinescu o eroare. Disocierile, portretele din „Eritice” si „Istoria literaturii romane contemporane” sint reluate si inbogatite in Memorii (3 vol. 1930, 1932, 1937) si Aqua Forte (1941), opera unui extraordinar moralist. Eugen Lovinescu publica acum si volumele de proza cele mai bune (Bizu – 1932 ; Firu-n patru – 1934 ; Diana – 1936 ; Acord final in Revista Fundatiilor regale – 1938), scrieri de un lirism discret, reluind vechile teme ale epocii moldovenesti, dar cu alta tehnica (mai obiectiva) si o viziune intelectuala mai profunda.

Preocuparea pentru literatura de fictiune era mai veche (drama Depeste prag 1906 ; urmata de nuvele, scenete, fantezii, romane reluate sub titluri diferite: Aripa mortii ; Comedia dragostei ; Viata dubla etc. ) in cele doua romane despre Eminescu ( Mite 1934 ; Balanca 1935), E.L. adopta o metoda de analiza insigura intre document si fictiune, desi cartile au imaginatie si acea demnitate stilistica proprie autorului.

Dupa 1937, Lovinescu se intoarce la istoria literara. O monografie in doua volume, T.Maiorescu (1940) este urmata de alte scrieri pe teme junemiste : T. Maiorescu si posteritatea lui critica (1943), T. Maiorescu si contemporanii lui ( I,II, 1943, 1944), Petru Carp (1941) si Antologia ideologiei junimiste (1942), opere de prima marime in istoriografia noastra literara. Eugen Lovinescu da cea dintii biografie spirituala a lui T.Maiorescu si face indirect un portret mai general al criticului roman in lupta cu prejudecatile si vointa mediului intelectual.

Critica lui E.L. cunoaste mai multe faze. Cea dintii, impresionistica, inbratiseaza ideia criticii creatoare si militeaza pentru autonomie esteticului . Formal ea adopta unele procedee al literaturii de fictiune (scenete, discriptii bogate pagini lirice, dialogul fantezist ), luindu-si toate libertatile fata de obiectul ei (opera propiu-zisa ).
Critica este un excurs in jurul cartii si principal ea sta pe picior de egalitate cu poezia si proza. Eugen Lovinescuu este mai circumspect, din libertatile critice el indeparteaza ideea de gratuitate si arbitrar - Spiritual lui T. Maiorescu este bine asimilat, in spatele foiletoanelor din „Pasi pe nisip” si primele volume din „Critice” sau citeva principii. De la impresionizm, E.L. trece dupa l razboi mondial la modernizm, dupa ce isi definise metoda critica printr-un concept de tranzitie critica estetica.

Modernismul este un concept complex, cu deschideri spre ideologie si estetica, punct de referinta in viata literaturii noastre.

Cind opera vine din alte directii, Ion de pilda, E.L. cauta semnele obiectivitatii si ale adincimii in observatia sociala si aflindu-le pretueste opera cum se cuvine. Erorile, fatale intr-o activitate atit de intensa nu apartin atit gustului critic, cit limitelor ideologici literare. Pe M.Sadovianu, pe care il considera un spirit nesincronic, inchis intr-o formula traditionara. Comediile, momentele lui
I.L.Caragiale le consitera ca intrind sub incidenta legii mutatiei estetice.


Tag-uri: autor, literatura, modernism



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 17 January '13


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :