Statistics:
Visits: 3,146 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Enigma Otiliei - Romanul clasic-balzacian
Q: | Intreaba despre Enigma Otiliei - Romanul clasic-balzacian |
George Calinescu este o personalitate complexa a literaturii romane, opera sa cuprinde lucrari de istorie a literaturii romane ("Istoria literaturi romane de la origini pana in prezent"), critica literara ("Viata şi opera lui Mihai Eminescu", "Opera lui Ion Creanga" etc.), teorie a literaturii, studii de literatura comparata şi universala, dar şi opere literare (poezie, dramaturgie şi, in special, romane).
Calinescu este adeptul romanului realist, dupa cum el insuşi afirma: "Romanul este expresia directa a vietii, fara actiuni personale şi fara obligatiuni de originalitate temperamentala şi verbala". "Enigma Otiliei" este tocmai genul de roman realist, obiectiv, de factura clasic-balzaciana.
Fiind un mare admirator al lui Balzac, intalnim aceleaşi elemente in opera lui Calinesc u, dintre care se remarca in incipit fixarea exacta in timp şi spatiu a actiunii: "intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909 cu putin inainte de orele zece, un tanar de vreo optsprezece ani imbracat in uniforma de liceu, intra in strada Antim, venind dinspre strada Sf. Apostoli." Un alt element balzacian este descrierea exterioarelor, dar şi cea a interioarelor unor cladiri, care trimit la caracterul personajelor care le locuiesc, spre exemplu aspectul casei lui Costache Giurgiuveanu: "Zidaria este crapata şi scorojita in foarte multe locuri, şi din crapaturile dintre fatada casei şi trotuar ieşeau indraznet buruienile. […] intr-adevar uşa de forma unei enorme ferestre gotice de lemn umflat şi descheiat de caldura sau ploaie şi bubos de vopsea cafenie...", anticipeaza caracterul, sau mai bine spus, trasatura definitorie de caracter a personajului care o locuieşte, aceasta fiind avaritia.
Tema romanului este ilustrarea vietii burgheziei bucureştene de la inceputul secolului al XX-lea, care se degradeaza din cauza banului. Chiar unul din firele narative din roman se construieşte in jurul banilor şi, mai precis, a averii lui Costache Giurgiuveanu, aceasta tema, a banului, fiind dezvoltata şi de catre Balzac, care afirma ca "Zeul la are se inchina toti este banul."
Un alt element balzacian il constituie motivul paternitatii, ilustrat in primul rand de titlul initial al romanului, "Parintii Otiliei", dar şi de relatiile familiare degradate din roman, cum ar fi situatia incerta a Otiliei, in casa lui Costache Giurgiuveanu, sau relatia fraterna dintre Aglae şi Costache, care se degradeaza din cauza banilor.
Faptul ca fiecare personaj este dominat de o trasatura definitorie, adica personajele din roman sunt personaje-caracter, asemenea celor din clasicismul francez, constituie un alt element de factura balzaciana. Astfel, Costache este avarul, Titi - retardatul, Aurica - fata batrana, Felix este intelectualul in formare, Pascalopol - moşierul elegant, iar Otilia intruchipeaza eternul feminin.
inca de la descrierea exteriorului casei lui Costache Giurgiuveanu cititorul işi poate face o idee despre omul care locuieşte in ea, fara a avea nici o alta informatie despre acesta. Aspectul neingrijit al casei, care este aproape in paragina, se pune in corelatie cu caracterul personajului, aşa ca doar avand aceasta informatie putem afirma ca este vorba despre un om avar, chiar egoist. Pentru a intari aceasta trasatura, pe parcursul naratiunii apar diferite situatii, cum ar fi faptul ca el amana la nesfarşit adoptia Otiliei. Costache Giurgiuveanu il pacaleşte pe Felix, spunandu-i acestuia ca ii imprumuta 1000 lei, bani care erau de fapt ai lui Felix, pentru aceasta il pune sa semneze un bilet de ordin. Moş Costache mai este caracterizat şi in mod direct de catre Felix, care spune: "Bietul moş Costache, avar, nedrept, şi cam fara obraz, nu facea nici un rau nimanui şi era banal de normal şi vigilent in toate actele lui".
Deşi trasatura definitorie de caracter este avaritia, moş Costache are anumite reactii şi atitudini, care il umanizeaza şi il transforma intr-un personaj placut cateodata, fapt care face ca el sa nu fie un personaj negativ, aşa cum este Hagi Tudose al lui Delavrancea, un personaj care un este umanizat şi are aceeaşi trasatura definitorie de caracter ca şi Costache.
Pe langa elementele clasic-balzacieni, in roman se regasesc şi elemente romantice şi de modernitate. intre elementele romantice amintim de prezenta antitezei in construirea anumitor cupluri de personaje opuse, cum ar fi cuplul Felix (intelectualul) - Titi (retardatul) sau moş Costache - Pascalopol. Element romantic este şi descrierea de natura, mai precis descrierea naturii Baraganului, realizata in registru fantastic: "Un cal ieşit pe neaşteptate in marginea campururilor parea gigantic, copilul care-l mana din urma cu o nuia, un ciclop. Multa vreme, lipsa desavarşita a oricarei aşezari omeneşti dadea calatorilor impresia ieşirii din orice margine posibila a civilizatiei şi deforma notiunea de timp." Motivul orfanului, un alt element romantic este ilustrat de Felix şi Otilia, care sunt supuşi din aceasta cauza rautatilor familiei Tulea. De altfel, Aglae ii reproşeaza lui Costache, la venirea lui Felix, dupa ce afla ca acesta va locui in casa fratelui sau, ca "face azil de orfani".
Printre elementele moderne ce apar in roman se regaseşte sondarea eternului feminin, intruchipat de Otilia, de aici şi titlul "Enigma Otiliei". Romanul poarta acest titlu tocmai pentru ca surprinde eternul feminin, Otilia, fiind o enigma atat pentru Felix, cat şi pentru Pascalopul, care marturiseşte in final: "A fost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma". Pentru Felix, Otilia e o enigma deoarece el nu reuşeşte sa o inteleaga, sa ii descifreze modul de a gandi, precum şi modul a actiona. Otilia nu este echilibrata din punct de vedere sentimental şi tocmai de aceea lui Felix ii este greu sa o inteleaga.
Apare pluriperspectivismul, in ceea ce o priveşte pe Otilia Marculescu, sper exemplu, fiecare personaj are o alta parere despre ea şi o priveşte din alt unghi. Felix o vede prin ochiul indragostitului, moş Costache o vede ca pe o fiica, iar Pascalopol işi manifesta fata de ea şi sentimentul patern, protector, dar o vede şi ca pe o femeie in toata firea (nu poate distinge ce este viril şi ceea ce este patern in iubirea sa pentru fata), iar Aglae o dispretuieşte, precum şi fiica acesteia Aurica, care insa o admira dintr-un punct de vedere, fara sa recunoasca acest fapt, deoarece este iubita de barbati, in opozitie cu ea.
Un element modern este şi faptul ca apar in roman boli şi bolnavi, de exemplu moş Costache care sufera doua atacuri de cord, Titi care este retardat şi Simion, sotul Aglaei, care innebuneşte şi este trimis la un sanatoriu.
Cosntructia romanului este circulara, pentru ca romanul se deschide cu scena in care Felix strabate strada Antim pentru a gasi locuinta lui moş Costache, tutorele sau, şi se incheie cu scena in care Felix ajunge pe aceeaşi strada, se plimba şi, deşi casa şi-a pastrat aspectul de paragina, aceasta intamplare se petrece dupa un numar de ani, fapt sugerat de prezentarea in epilog a carierei stralucite pe care şi-a construit-o Felix.
Impletirea naratiunii cu unele elemente specifice genului dramatic reprezinta o alta caracteristica moderna. Un exemplu relevant in acest sens este scena din camera lui Moş Costache, dupa ce acesta suferise primul atac de cord, cand in prezenta lui şi a medicului, membrii clanului Tulea se aduna la un joc de carti şi işi exprima fiecare gandurile cu voce tare, fara sa tina cont de ceea ce spun ceilalti, la aceasta scena Felix fiind şi martor, şi actor. Tehnica specifica genului dramatic folosita in aceasta scnea este monologul, scena fiind una in care mai multe personaje comunica, dar numai aparent, fiecare exprimandu-şi gandurile prin intermediul monologului.
Considerand ca "tipul firesc de roman romanesc este deocamdata acela obiectiv", Calinescu scrie un roman realist, obiectiv in care exista "contact cu viata" şi in care se impletesc diferite elemente, cum ar fi cele clasic-balzaciene, cele romantice şi cele moderne, care fac din "Enigma Otiliei" un roman de referinta din literatura romana.
Calinescu este adeptul romanului realist, dupa cum el insuşi afirma: "Romanul este expresia directa a vietii, fara actiuni personale şi fara obligatiuni de originalitate temperamentala şi verbala". "Enigma Otiliei" este tocmai genul de roman realist, obiectiv, de factura clasic-balzaciana.
Fiind un mare admirator al lui Balzac, intalnim aceleaşi elemente in opera lui Calinesc u, dintre care se remarca in incipit fixarea exacta in timp şi spatiu a actiunii: "intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909 cu putin inainte de orele zece, un tanar de vreo optsprezece ani imbracat in uniforma de liceu, intra in strada Antim, venind dinspre strada Sf. Apostoli." Un alt element balzacian este descrierea exterioarelor, dar şi cea a interioarelor unor cladiri, care trimit la caracterul personajelor care le locuiesc, spre exemplu aspectul casei lui Costache Giurgiuveanu: "Zidaria este crapata şi scorojita in foarte multe locuri, şi din crapaturile dintre fatada casei şi trotuar ieşeau indraznet buruienile. […] intr-adevar uşa de forma unei enorme ferestre gotice de lemn umflat şi descheiat de caldura sau ploaie şi bubos de vopsea cafenie...", anticipeaza caracterul, sau mai bine spus, trasatura definitorie de caracter a personajului care o locuieşte, aceasta fiind avaritia.
Tema romanului este ilustrarea vietii burgheziei bucureştene de la inceputul secolului al XX-lea, care se degradeaza din cauza banului. Chiar unul din firele narative din roman se construieşte in jurul banilor şi, mai precis, a averii lui Costache Giurgiuveanu, aceasta tema, a banului, fiind dezvoltata şi de catre Balzac, care afirma ca "Zeul la are se inchina toti este banul."
Un alt element balzacian il constituie motivul paternitatii, ilustrat in primul rand de titlul initial al romanului, "Parintii Otiliei", dar şi de relatiile familiare degradate din roman, cum ar fi situatia incerta a Otiliei, in casa lui Costache Giurgiuveanu, sau relatia fraterna dintre Aglae şi Costache, care se degradeaza din cauza banilor.
Faptul ca fiecare personaj este dominat de o trasatura definitorie, adica personajele din roman sunt personaje-caracter, asemenea celor din clasicismul francez, constituie un alt element de factura balzaciana. Astfel, Costache este avarul, Titi - retardatul, Aurica - fata batrana, Felix este intelectualul in formare, Pascalopol - moşierul elegant, iar Otilia intruchipeaza eternul feminin.
inca de la descrierea exteriorului casei lui Costache Giurgiuveanu cititorul işi poate face o idee despre omul care locuieşte in ea, fara a avea nici o alta informatie despre acesta. Aspectul neingrijit al casei, care este aproape in paragina, se pune in corelatie cu caracterul personajului, aşa ca doar avand aceasta informatie putem afirma ca este vorba despre un om avar, chiar egoist. Pentru a intari aceasta trasatura, pe parcursul naratiunii apar diferite situatii, cum ar fi faptul ca el amana la nesfarşit adoptia Otiliei. Costache Giurgiuveanu il pacaleşte pe Felix, spunandu-i acestuia ca ii imprumuta 1000 lei, bani care erau de fapt ai lui Felix, pentru aceasta il pune sa semneze un bilet de ordin. Moş Costache mai este caracterizat şi in mod direct de catre Felix, care spune: "Bietul moş Costache, avar, nedrept, şi cam fara obraz, nu facea nici un rau nimanui şi era banal de normal şi vigilent in toate actele lui".
Deşi trasatura definitorie de caracter este avaritia, moş Costache are anumite reactii şi atitudini, care il umanizeaza şi il transforma intr-un personaj placut cateodata, fapt care face ca el sa nu fie un personaj negativ, aşa cum este Hagi Tudose al lui Delavrancea, un personaj care un este umanizat şi are aceeaşi trasatura definitorie de caracter ca şi Costache.
Pe langa elementele clasic-balzacieni, in roman se regasesc şi elemente romantice şi de modernitate. intre elementele romantice amintim de prezenta antitezei in construirea anumitor cupluri de personaje opuse, cum ar fi cuplul Felix (intelectualul) - Titi (retardatul) sau moş Costache - Pascalopol. Element romantic este şi descrierea de natura, mai precis descrierea naturii Baraganului, realizata in registru fantastic: "Un cal ieşit pe neaşteptate in marginea campururilor parea gigantic, copilul care-l mana din urma cu o nuia, un ciclop. Multa vreme, lipsa desavarşita a oricarei aşezari omeneşti dadea calatorilor impresia ieşirii din orice margine posibila a civilizatiei şi deforma notiunea de timp." Motivul orfanului, un alt element romantic este ilustrat de Felix şi Otilia, care sunt supuşi din aceasta cauza rautatilor familiei Tulea. De altfel, Aglae ii reproşeaza lui Costache, la venirea lui Felix, dupa ce afla ca acesta va locui in casa fratelui sau, ca "face azil de orfani".
Printre elementele moderne ce apar in roman se regaseşte sondarea eternului feminin, intruchipat de Otilia, de aici şi titlul "Enigma Otiliei". Romanul poarta acest titlu tocmai pentru ca surprinde eternul feminin, Otilia, fiind o enigma atat pentru Felix, cat şi pentru Pascalopul, care marturiseşte in final: "A fost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma". Pentru Felix, Otilia e o enigma deoarece el nu reuşeşte sa o inteleaga, sa ii descifreze modul de a gandi, precum şi modul a actiona. Otilia nu este echilibrata din punct de vedere sentimental şi tocmai de aceea lui Felix ii este greu sa o inteleaga.
Apare pluriperspectivismul, in ceea ce o priveşte pe Otilia Marculescu, sper exemplu, fiecare personaj are o alta parere despre ea şi o priveşte din alt unghi. Felix o vede prin ochiul indragostitului, moş Costache o vede ca pe o fiica, iar Pascalopol işi manifesta fata de ea şi sentimentul patern, protector, dar o vede şi ca pe o femeie in toata firea (nu poate distinge ce este viril şi ceea ce este patern in iubirea sa pentru fata), iar Aglae o dispretuieşte, precum şi fiica acesteia Aurica, care insa o admira dintr-un punct de vedere, fara sa recunoasca acest fapt, deoarece este iubita de barbati, in opozitie cu ea.
Un element modern este şi faptul ca apar in roman boli şi bolnavi, de exemplu moş Costache care sufera doua atacuri de cord, Titi care este retardat şi Simion, sotul Aglaei, care innebuneşte şi este trimis la un sanatoriu.
Cosntructia romanului este circulara, pentru ca romanul se deschide cu scena in care Felix strabate strada Antim pentru a gasi locuinta lui moş Costache, tutorele sau, şi se incheie cu scena in care Felix ajunge pe aceeaşi strada, se plimba şi, deşi casa şi-a pastrat aspectul de paragina, aceasta intamplare se petrece dupa un numar de ani, fapt sugerat de prezentarea in epilog a carierei stralucite pe care şi-a construit-o Felix.
Impletirea naratiunii cu unele elemente specifice genului dramatic reprezinta o alta caracteristica moderna. Un exemplu relevant in acest sens este scena din camera lui Moş Costache, dupa ce acesta suferise primul atac de cord, cand in prezenta lui şi a medicului, membrii clanului Tulea se aduna la un joc de carti şi işi exprima fiecare gandurile cu voce tare, fara sa tina cont de ceea ce spun ceilalti, la aceasta scena Felix fiind şi martor, şi actor. Tehnica specifica genului dramatic folosita in aceasta scnea este monologul, scena fiind una in care mai multe personaje comunica, dar numai aparent, fiecare exprimandu-şi gandurile prin intermediul monologului.
Considerand ca "tipul firesc de roman romanesc este deocamdata acela obiectiv", Calinescu scrie un roman realist, obiectiv in care exista "contact cu viata" şi in care se impletesc diferite elemente, cum ar fi cele clasic-balzaciene, cele romantice şi cele moderne, care fac din "Enigma Otiliei" un roman de referinta din literatura romana.
Tag-uri: enigma otiliei, roman, clasic-balzacian, george calinescu, literatura, balzac, tema romanului |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 05 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :