Statistics:
Visits: 963 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Despre Literatorul - 1880
Q: | Intreaba despre Despre Literatorul - 1880 |
- Al. Macedonski, promotor al simbolismului, modernizând poezia (cultivarea simbolurilor şi a corespondenţelor, a muzicalităţii, inovaţie prozodică).
Tematica. Se manifestă dominant: interesul pentru viaţa ţărănimii; istoria naţională; natura patriei, în ideea relevării fondului naţional specific, exaltând trecutul şi condamnând prezentul; satul în opoziţie cu oraşul modern, văzut ca un loc al pierzaniei, sentimentul dezrădăcinării, ca şi tipul inadaptabilului, cu o conştiinţă tragică a neputinţei sale, lipsit de voinţă şi energie, strivit de un mediu ostil.
Emil Gârleanu - Nucul lui Odo-bac: C. Sandu-Aldea - Două neamuri (roman), în urma plugului; Ion Agârbiceanu - De la ţară; Emil Gârleanu -Bătrânii; nuvelele lui Vlahuţă - Din durerile lumii, romanul Dan; povestiri inspirate din viaţa oamenilor simpli, vorbesc de suferinţe umane cu compasiune, cu tentă moralizatoare, idealizând vremurile trecute la sat şi condamnând influenţa nefastă a oraşului, în spirit sămănătorist. Scriitorii propriu-zis sămănătorişti sunt minori.
Alături de un romantism ţărănesc şi provincial se dezvoltă proza realistă. Simpatia, înţelegerea şi compasiunea pentru eroii ţărani sunt prezente în scrierile lui Sado-veanu, Ion Agârbiceanu, înscriindu-se în linia tradiţională a nuvelei realiste.
B. Şt. Delavrancea, romantic prin structură, scrie într-un amestec de formule şi influenţe: susţinător al realismului şi al naturalismului (nuvelele: Trubadurul, Iancu-Moroi, Hagi-Tudose); admirator al romanului balzacian, nu se detaşează prea bine de un romantism morbid şi pesimist" (G. Călinescu), chiar şi în nuvelele naturaliste (Zo-bie şi Milogul).
Delavrancea nu este un observator rece, impersonal, cum cere estetica realistă, pentru că romantismul său este "funciar". Delavrancea aduce cel puţin două capodopere în proză: Domnul Vucea, prin echilibrul compoziţional şi puterea de obiectivare, şi nuvela Hagi-Tudose, prin personajul nou şi original al avarului înscriindu-se tipurilor clasice de zgârciţi din literatura universală (Euclio al lui Plaut, Harpagon al lui Moliere, Shylock al lui Shakespeare, Grandet şi Gobseck ai lui Balzac).
- Proza lui Macedonski confirmă şi ea simultaneitatea unor formule estetice în epocă şi în opera aceluiaşi scriitor.
Romantic în tinereţe, atras consecvent de clasicism, cu adieri din naturalism, proza lui scurtă reflectă tendinţe moderne, simboliste; prin lirism, nuvelele sale capătă tonalitatea poemului în proză.
- Precursor al lui M. Sadoveanu şi al lui Brătescu-Voi-neşti prin nuvelele care aduc monotonia provincială, D. Zamfirescu nu se ridică la valoarea operelor lui Ca-ragiale, Slavici, Delavrancea. Scriitorul este consacrat prin realizarea primului roman-ciclu din literatura română, Neamul Comăneştenilor (Viaţa la ţară, Tănase Scatiu, In război, îndreptări şi Anna).
El devine astfel precursorul scriitorilor Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, George Călinescu ş.a. Prin romanul realist, de factură clasică, dovedind efortul scriitorului de obiectivare epică, Duiliu Zamfirescu inaugurează tehnica autenticităţii prin introducerea documentului în operă (în război). Cel mai izbutit roman, Viaţa la ţară, prin atmosferă, limbaj, prin epica densă, anunţă marile creaţii ulterioare.
Tema plictisului provincial, a dramelor omeneşti consumate în "locurile unde nu se întâmplă nimic": scrierile lui M. Sadoveanu de atmosferă sumbră: Floare ofilită, înseninările lui Neculai Manea. Haia Sanis.
Tipologia parvenitului - se continuă de la N. Filimon prin Ion Marin Sadoveanu cu romanul Sfârşit de veac în Bucureşti.
Modalităţi de expresie. Cu precădere, scriitorii abordează genul scurt (nuvela, schiţa), dar se face din ce în ce mai simţit romanul obiectiv; vor fi prezente şi alte specii literare: memorialul de călătorie, poemul în proză,
într-o varietate de curente literare, prezente, uneori, în opera aceluiaşi scriitor (romantism, realism, sămănătorism, poporanism, simbolism); într-o varietate de modalităţi de expunere: naraţiunea, dialogul, descrierea.
Tematica. Se manifestă dominant: interesul pentru viaţa ţărănimii; istoria naţională; natura patriei, în ideea relevării fondului naţional specific, exaltând trecutul şi condamnând prezentul; satul în opoziţie cu oraşul modern, văzut ca un loc al pierzaniei, sentimentul dezrădăcinării, ca şi tipul inadaptabilului, cu o conştiinţă tragică a neputinţei sale, lipsit de voinţă şi energie, strivit de un mediu ostil.
Emil Gârleanu - Nucul lui Odo-bac: C. Sandu-Aldea - Două neamuri (roman), în urma plugului; Ion Agârbiceanu - De la ţară; Emil Gârleanu -Bătrânii; nuvelele lui Vlahuţă - Din durerile lumii, romanul Dan; povestiri inspirate din viaţa oamenilor simpli, vorbesc de suferinţe umane cu compasiune, cu tentă moralizatoare, idealizând vremurile trecute la sat şi condamnând influenţa nefastă a oraşului, în spirit sămănătorist. Scriitorii propriu-zis sămănătorişti sunt minori.
Alături de un romantism ţărănesc şi provincial se dezvoltă proza realistă. Simpatia, înţelegerea şi compasiunea pentru eroii ţărani sunt prezente în scrierile lui Sado-veanu, Ion Agârbiceanu, înscriindu-se în linia tradiţională a nuvelei realiste.
B. Şt. Delavrancea, romantic prin structură, scrie într-un amestec de formule şi influenţe: susţinător al realismului şi al naturalismului (nuvelele: Trubadurul, Iancu-Moroi, Hagi-Tudose); admirator al romanului balzacian, nu se detaşează prea bine de un romantism morbid şi pesimist" (G. Călinescu), chiar şi în nuvelele naturaliste (Zo-bie şi Milogul).
Delavrancea nu este un observator rece, impersonal, cum cere estetica realistă, pentru că romantismul său este "funciar". Delavrancea aduce cel puţin două capodopere în proză: Domnul Vucea, prin echilibrul compoziţional şi puterea de obiectivare, şi nuvela Hagi-Tudose, prin personajul nou şi original al avarului înscriindu-se tipurilor clasice de zgârciţi din literatura universală (Euclio al lui Plaut, Harpagon al lui Moliere, Shylock al lui Shakespeare, Grandet şi Gobseck ai lui Balzac).
- Proza lui Macedonski confirmă şi ea simultaneitatea unor formule estetice în epocă şi în opera aceluiaşi scriitor.
Romantic în tinereţe, atras consecvent de clasicism, cu adieri din naturalism, proza lui scurtă reflectă tendinţe moderne, simboliste; prin lirism, nuvelele sale capătă tonalitatea poemului în proză.
- Precursor al lui M. Sadoveanu şi al lui Brătescu-Voi-neşti prin nuvelele care aduc monotonia provincială, D. Zamfirescu nu se ridică la valoarea operelor lui Ca-ragiale, Slavici, Delavrancea. Scriitorul este consacrat prin realizarea primului roman-ciclu din literatura română, Neamul Comăneştenilor (Viaţa la ţară, Tănase Scatiu, In război, îndreptări şi Anna).
El devine astfel precursorul scriitorilor Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, George Călinescu ş.a. Prin romanul realist, de factură clasică, dovedind efortul scriitorului de obiectivare epică, Duiliu Zamfirescu inaugurează tehnica autenticităţii prin introducerea documentului în operă (în război). Cel mai izbutit roman, Viaţa la ţară, prin atmosferă, limbaj, prin epica densă, anunţă marile creaţii ulterioare.
Tema plictisului provincial, a dramelor omeneşti consumate în "locurile unde nu se întâmplă nimic": scrierile lui M. Sadoveanu de atmosferă sumbră: Floare ofilită, înseninările lui Neculai Manea. Haia Sanis.
Tipologia parvenitului - se continuă de la N. Filimon prin Ion Marin Sadoveanu cu romanul Sfârşit de veac în Bucureşti.
Modalităţi de expresie. Cu precădere, scriitorii abordează genul scurt (nuvela, schiţa), dar se face din ce în ce mai simţit romanul obiectiv; vor fi prezente şi alte specii literare: memorialul de călătorie, poemul în proză,
într-o varietate de curente literare, prezente, uneori, în opera aceluiaşi scriitor (romantism, realism, sămănătorism, poporanism, simbolism); într-o varietate de modalităţi de expunere: naraţiunea, dialogul, descrierea.
Tag-uri: 1880, literatorul, simbolism |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 21 February '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :