Statistics:
Visits: 1,345 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul schitei D-l Goe scrisa de Ion Luca Caragiale - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul schitei D-l Goe scrisa de Ion Luca Caragiale - a doua parte |
Se poate spune ca Goe este un Ionel (din "Vizita") "evoluat", care intre timp a intrat in scoala si s-a grabit sa-si inaugureze "cariera" de repetent in alte conditii, acest copil, cu o curiozitate specifica varstei, ar fi evoluat altfel, ar fi ajuns un baiat binecrescut Vinovata de faptul ca Gce a devenit un copil prost crescut, rasfatat si impertinent este familia care savarseste grave greseli de educatie. Schita incepe cu prezentarea unei asemenea greseli, care consta in inversarea raportului munca-recompensa. Din alineatul al doilea aflam ca "eroul" nostru este obisnuit sa primeasca totul, imediat, la comanda "D-l Goe foarte impacientat si, cu un ton de comanda zice incruntat.
-Mam'mare, de ce nu vine?... Eu vreau sa vie"...
Greselile de educatie abunda. Scriitorul suger eaza in finalul schitei cea mai grava greseala de educatie: indemnul direct la fuga de raspundere, pentru a nu se sti cine a tras semnalul de alarma. "Mam'mare doarme in fundul cupeului cu puisorul in brate"...
Slabiciunea vinovata a parintilor, ingaduinta impinsa pana la absurd fata de greselile copiilor, fata de jignirile aduse celor mari, naivitatea cu care socotesc drept desteptaciune obraznicia toleranta dintr-o dragoste rau inteleasa si gresit manifestata - toate acestea dezvaluie o dureroasa carenta sociala.
Comportarea lui Goe ne aminteste de relatiile vesnice dintre copiii rasfatati, parintii si bunicii lor. Arma cu care Caragiale a lovit in moravurile societatii in care a trait este rasul, provocat de aspectele comice presarate cu maiestrie de-a lungul naratiunii. Ironia, mijloc principal de realizare artistica in aceasta schita, intra in functie chiar cu primele cuvinte ("ca sa nu mai ramana repetent si anul acesta") care arunca o lumina cruda asupra mentalitatii unor parinti, ca apoi sa faca cateva incizii in "moralitatea" familiei burgheze. Prin Goe, I.L.Caragiale a creat tipul copilului lenes, rasfatat si incult total lipsit de educatie.
Caragiale este cel mai bun cunoscator al limbii vorbite in vremea sa Limbajul personajelor este curent mediului caruia apartin si se impune prin realismul lui firesc.
Foloseste cu arta cuvintele la locul potrivit De exemplu, intrebuintand forme alterate ale limbajului (marinal, mariner, marinel, ciucalata, bulivar, n-am declaratara etc.), frantuzisme - semn de distinctie (parol, tanti), cateva "caragialisme" (esti nebuna?; ce simtitor e; e lucru mare!) scriitorul isi caracterizeaza mai intens personajele si lumea multa, mic-burgheza din care fac parte. Utilizarea dialogului ca mijloc principal de expunere confera acestei schite caracterul de sceneta.
Cu mijloacele artei desavarsite, Caragiale satirizeaza atmosfera nesanatoasa in care se formau copiii in unele familii ale societatii burgheze.
G. Ibraileanu constata ca in schitele lui Caragiale e vorba mereu despre "ridicolul ce rezulta din neasimilarea civilizatiei, din spoiala civilizatiei, din contrastul dintre pretentie si realitate:...
Indiscutabil, Caragiale se afla in fruntea scriitorilor care au cultivat schita in literatura romana B. St.Delavrancea, IA Basarabescu; Emil Garleanu, I. Al. Bratescu Voinesti Nicolae Velea, s.a.m.d
-Mam'mare, de ce nu vine?... Eu vreau sa vie"...
Greselile de educatie abunda. Scriitorul suger eaza in finalul schitei cea mai grava greseala de educatie: indemnul direct la fuga de raspundere, pentru a nu se sti cine a tras semnalul de alarma. "Mam'mare doarme in fundul cupeului cu puisorul in brate"...
Slabiciunea vinovata a parintilor, ingaduinta impinsa pana la absurd fata de greselile copiilor, fata de jignirile aduse celor mari, naivitatea cu care socotesc drept desteptaciune obraznicia toleranta dintr-o dragoste rau inteleasa si gresit manifestata - toate acestea dezvaluie o dureroasa carenta sociala.
Comportarea lui Goe ne aminteste de relatiile vesnice dintre copiii rasfatati, parintii si bunicii lor. Arma cu care Caragiale a lovit in moravurile societatii in care a trait este rasul, provocat de aspectele comice presarate cu maiestrie de-a lungul naratiunii. Ironia, mijloc principal de realizare artistica in aceasta schita, intra in functie chiar cu primele cuvinte ("ca sa nu mai ramana repetent si anul acesta") care arunca o lumina cruda asupra mentalitatii unor parinti, ca apoi sa faca cateva incizii in "moralitatea" familiei burgheze. Prin Goe, I.L.Caragiale a creat tipul copilului lenes, rasfatat si incult total lipsit de educatie.
Caragiale este cel mai bun cunoscator al limbii vorbite in vremea sa Limbajul personajelor este curent mediului caruia apartin si se impune prin realismul lui firesc.
Foloseste cu arta cuvintele la locul potrivit De exemplu, intrebuintand forme alterate ale limbajului (marinal, mariner, marinel, ciucalata, bulivar, n-am declaratara etc.), frantuzisme - semn de distinctie (parol, tanti), cateva "caragialisme" (esti nebuna?; ce simtitor e; e lucru mare!) scriitorul isi caracterizeaza mai intens personajele si lumea multa, mic-burgheza din care fac parte. Utilizarea dialogului ca mijloc principal de expunere confera acestei schite caracterul de sceneta.
Cu mijloacele artei desavarsite, Caragiale satirizeaza atmosfera nesanatoasa in care se formau copiii in unele familii ale societatii burgheze.
G. Ibraileanu constata ca in schitele lui Caragiale e vorba mereu despre "ridicolul ce rezulta din neasimilarea civilizatiei, din spoiala civilizatiei, din contrastul dintre pretentie si realitate:...
Indiscutabil, Caragiale se afla in fruntea scriitorilor care au cultivat schita in literatura romana B. St.Delavrancea, IA Basarabescu; Emil Garleanu, I. Al. Bratescu Voinesti Nicolae Velea, s.a.m.d
Tag-uri: comentariu, schita, d-l goe |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :