FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,069
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Comentariul poeziei Testament scrisa de Tudor Arghezi- a doua parte

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Comentariul poeziei Testament scrisa de Tudor Arghezi- a doua parte

 Q:   Intreaba despre Comentariul poeziei Testament scrisa de Tudor Arghezi- a doua parte       
Comentariul poeziei Testament scrisa de Tudor Arghezi- a doua parte Asadar, poezia e puterea care transforma Natura in Arta. Natura apare insa numai ca limbaj. Poetul nu opereaza cu obiectele naturii, ci cu numele lor, cu “simboale”, cu cuvantul-sapa, cu cuvantul-brazda, cu cuvantul-venin etc. Transfigurarea acestor cuvinte presupune trecerea lor de la sensul practic (“indemnuri pentru vite”), la o sfera a gratuitatii (“cuvinte potrivite”). Cuvintele sunt incarcate cu potential poetic, incat artistul e chemat sa valorifice aceasta poeticitate elementara. Un asemenea proces semnifica un joc gratuit si delectabil, desfasurat nu in lumea reala, ci imaginar. Rezultatul lui e un univers secund: Arta, Poemul.

Insa jocul poetic e un act grav, trudnic, ce presupune indelunga elaborare. Numai “framantate mii de saptamani”, cuvintele se prefac in poezie. Ele au drama lor artistica si existentiala, care e insasi drama creatorului. Pe buna dreptate, Nicolae Balota observa faptul ca “in poezia lui Arghezi este inscrisa o indoita aventura: a Fiintei si a Cuvantului. Poetul este angajat in aceasta aventura ca un cuvantator care nazuieste spre un surplus de fiinta in cuvantul sau” (op. cit).

Totul e savarsit cu pietate, ca un ritual arhaic, prin care trecutul se sacralizeaza si devine un indreptar moral: “Am luat cenusa mortilor din vatra / Si am facut-o Dumnezeu de piatra, I Hotar inalt, cu doua lumi pe poale, / Pazind in piscul datoriei tale”.

Poemul dobandeste si o tonalitate profetica, in care distingem o nota de amenintare: “Durerea noastra surda si amara / O gramadii pe-o singura vioara, / Pe care ascultand-o a jucat / Stapanul ca un tap injunghiat. / Din bube, mucegaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi. / Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte / Si izbaveste-ncet pedepsitor / Odrasla vie-a crimei tuturor. / E-ndreptatirea ramurei obscure / Iesita la lumina din padure / Si dand in varf, ca un ciorchin de negi, / Rodul durerii de vecii intregi”. Dincolo de mesianismul social al acestor versuri descifram o estetica a uratului, prin care cuvintele considerate, in general, nepoetice, sunt aduse la prospetimea lor originara, sacra, la poeticitatea lor dintai: “Din bube, mucegaiuri si noroi I Iscat-am frumuseti si preturi noi”.

Aceasta restaurare a limbajului a fost exprimata metaforic de Arghezi in cronica la Hagi-Tudose de B. St. Delavrancea: “Samanta lui Dumnezeu, lumina, incolteste in luceferi ca si jos de tot, in glodul ranced al ulitelor strabatute de vite. Operatia de-a scoate perle pe acolo pe unde vulgul nu vede decat muscarie, este dumnezeiasca. Totul e sacru in mainile artistului si acesta stie sa-si dozeze materia”.

Cartea isi desemneaza si lectorul, intr-o relatie ambigua: “Stapanul”, “Domnita” si “Domnul”. Trei figuri misterioase intr-o poezie in care profe-tismul social se alatura viziunii aprige a revoltei, iar sentimentul continuitatii se uneste cu imaginea poetului artizan, ce imbina inspiratia divina (“slova de foc”) cu propriul mestesug (“slova faurita''):, Jntinsa lenesa pe canapea, / Domnita sufera in cartea mea. / Slova de foc si slova faurita / Imparechiate-n carte se marita, / Ca fierul cald imbratisat in cleste, / Robul a scris-o, Domnul o citeste, / Far-a cunoaste ca-n adancul ei / Zace mania bunilor mei”.


Tag-uri: testament, tudor arghezi, comentariu



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 07 January '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :