Statistics:
Visits: 2,277 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Camasile scrisa de Grigore Vieru - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Camasile scrisa de Grigore Vieru - a doua parte |
Ca o adevarata Penelopa mama care a urzit candva panza camasilor, isi gaseste ratiunea existentei doar in ideea reintoarcem baiatului sau printre feciorii care nu au mai ramas in sat. Doar gandul inflorit ca intr-o duminica la hora, il va putea revedea veselindu-se cu ceilalti tineri, o mai tine inca in viata
"Caci maine
Fac baietii hora-n sat
Si fete multe-s
Cate-n flori albine"
Mersul ei saptamanal la izvor se transforma intr-un ritual, adapat de o deznadajnuita nadejde, iar actiunea ei nu este altceva decat un ecou al dorului.
Imaginea "Cate-n flori albine'', insotind constatarea "fete multe-s" are forta generalizatoare, durerea, ca si speranta mamei, fiind nu doar una particulara, ci a intregii existente umane sj naturale.
Poetul realizeaza un paradox: constiinta clara a dispa ritiei celui drag merge alaturi de pregatirea intampinarii celui disparut, dar asteptat.
Aceasta situatie-l imita emotioneaza profund, caci mama nu este nici resemnata, nici invinsa. Ea reprezinta seninatatea si optimismul omului din popor: "Si-atunci
Baiatul ei cel drag baiat Cu ce se-mbraca, bunul, Daca vine?"
Microuniversul creat prin spatiul restrans al unui sat ramas fara flacai, fara viitor deci, capata valoare general-umana omul trebuie sa se inalte, pentru a reusi sa se impotriveasca, deasupra tututror viasitudinilor, tuturor tragediilor. Si mama dovedeste o astfel de tarie.
Simplitatea cuceritoare a versurilor scurte si clare, rostirea unui adevar dureros cu o mare economie de cuvinte si folosind rare podoabe artistice (cateva epitete, metafora fete-"flori albine") respira de sensibilitate.
Regionalismele "uzor", "maica", apozitia "bunul", tautologia 'baiatul ei cel drag baiat", ca sj intrebarea fara raspuns din final confera poeziei un ton de grava meditatie, sustinut de o delicata evocare lirica.
Semnificatiile intregii creatii lirice a lui Gr. Vieru strabat barierele impuse de granite statale nefiresti, caci "Acest poet nascut de miresmele si durerile pamantului sau, asezat - dupa o vorba cunoscuta - in calea rautatilor, nu se rusineaza sa-si poarte tragedia sj iubirea pe fata" (Eugen Simion).
"Caci maine
Fac baietii hora-n sat
Si fete multe-s
Cate-n flori albine"
Mersul ei saptamanal la izvor se transforma intr-un ritual, adapat de o deznadajnuita nadejde, iar actiunea ei nu este altceva decat un ecou al dorului.
Imaginea "Cate-n flori albine'', insotind constatarea "fete multe-s" are forta generalizatoare, durerea, ca si speranta mamei, fiind nu doar una particulara, ci a intregii existente umane sj naturale.
Poetul realizeaza un paradox: constiinta clara a dispa ritiei celui drag merge alaturi de pregatirea intampinarii celui disparut, dar asteptat.
Aceasta situatie-l imita emotioneaza profund, caci mama nu este nici resemnata, nici invinsa. Ea reprezinta seninatatea si optimismul omului din popor: "Si-atunci
Baiatul ei cel drag baiat Cu ce se-mbraca, bunul, Daca vine?"
Microuniversul creat prin spatiul restrans al unui sat ramas fara flacai, fara viitor deci, capata valoare general-umana omul trebuie sa se inalte, pentru a reusi sa se impotriveasca, deasupra tututror viasitudinilor, tuturor tragediilor. Si mama dovedeste o astfel de tarie.
Simplitatea cuceritoare a versurilor scurte si clare, rostirea unui adevar dureros cu o mare economie de cuvinte si folosind rare podoabe artistice (cateva epitete, metafora fete-"flori albine") respira de sensibilitate.
Regionalismele "uzor", "maica", apozitia "bunul", tautologia 'baiatul ei cel drag baiat", ca sj intrebarea fara raspuns din final confera poeziei un ton de grava meditatie, sustinut de o delicata evocare lirica.
Semnificatiile intregii creatii lirice a lui Gr. Vieru strabat barierele impuse de granite statale nefiresti, caci "Acest poet nascut de miresmele si durerile pamantului sau, asezat - dupa o vorba cunoscuta - in calea rautatilor, nu se rusineaza sa-si poarte tragedia sj iubirea pe fata" (Eugen Simion).
Tag-uri: camasile, grigore vieru, poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 15 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :