Statistics:
Visits: 4,027 Votes: 2 Fame Riser |
Fame Rank
9
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Tache, Ianke si Cadar de Ion Popa Victor - a treia parte
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Tache, Ianke si Cadar de Ion Popa Victor - a treia parte |
Piesa lui V.I.Popa are, deopotriva culoarea unei comedii sentimentale, dar si a uneia "de moravuri", in care cele mai marunte prezumtii rasiale se resorb intr-un umor verbal pur si stralucitor, In putine pagini ale substantialei comediografii romanesti se intalneste un dialog mai just mai sigur, mai colorat si mai adevarat. Piesa pare a se fi scris singura sau, mai bine spus, a se fi vorbit singura. Toate personajele ei - cu atat mai mult "tripticul" savuros care da titlul comediei - sunt oameni de duh.
Aparenta lor "sporovaiala" isi are forta comunicativa in evocarea duioasa a unui patriarhalism duios, care pastreaza ca pe o valoare sacra omenia atat de caracteristic romaneasca. Sa observam, intre altele, ca in afara unei note savuroase de specific al vorbirii, Ianke sau turcul Cadar f olosesc, de fapt, un limbaj moldovenesc supus, nuantat la intorsaturi frazeologice care-l coloreaza sustinut. Sa urmarim pasajul in care Ianke, evreul limbut si cu permanenta tendinta de filozofare, isi declara - sincer dar, totusi, tragicomic - suferinta in fata pozitiei "forte" a comunitatii care-i ameninta si painea saraca si viata Anei: "Eu cu ce sa traiesc? Copii cu ce sa-i hranesc? Am muncit o viata intreaga ca sa ajung la batranete sa dau faliment? Ei bine! N-am sa marit fata.
Am s-o omor, daca asa vreti voi." In bucuriafinala ce-i umple sufletul, rasuna cu deosebire nota triumfului "dreptului sau la viata": "Si ce daca-s un biet ovrei batran si prost si urat? Ce? N-am dreptul si eu sa ma incalzesc la soare?" El cere nu numai libertatea existentei proprii ci si sensul major al vietii, implinit prin grija si truda puse in slujba fericirii Anei. "Nu pot sa sadesc si eu o floare frumoasa si s-o ingrijesc, s-o fac mai frumoasa? "
Daca Tache, cu toata intelepciunea lui sobra si plina de bun simt, este mai palid realizat (autorul marturisea ca a vrut sa faca din acest personaj un negustor "destept pe dinauntru si prost pe dinafara'), Ianke domina scena, ca un adevarat tip uman, construit cu o rara patrundere a psihologiilor, un om cu uluitoare resurse sufletesti: dincolo de manifestarile caracterului sau, Ianke traieste prin pitorescul limbajului, de o mare savoare fiind plasticitatea limbajului moldovenesc pe care se pliaza accentul semit.
Semnificatia prezentei scenice a lui Cadar depaseste, prin inteligenta si hotararea acestuia, inteligibilul vorbirii sale; totdeauna el pune pe o balanta faptele, iar pe alta gandul bun venit de la Alah, solutiile sale avand ceva de aritmetica simpla si inteleapta "Cadar putin vorbestem, Ianke mult vorbestem.
Adunam si dam in doi".
Valoarea de capodopera a acestei drame marunte, dar in fapt o comedie reprezentativa pentru calitatea umorului si omeniei ce dagaja permanent este conferita de finetea schitelor psihologice, de comicul replicilor scanteietoare, de siguranta scriiturii unui om de teatru versat si arhitecturarea in simetrii precise a unor situatii atat de vesele. Ea a ingaduit unor mari actori de virtuozitate (I. Sarbu, Al. Jugam, Jules Cazaban, Stefan Ciubotarasu, Ion Manu, Toma Caragiu) sa recolteze, in aceasta comedie, succesul cu ecouri prelungi, nemuritoare.
Aparenta lor "sporovaiala" isi are forta comunicativa in evocarea duioasa a unui patriarhalism duios, care pastreaza ca pe o valoare sacra omenia atat de caracteristic romaneasca. Sa observam, intre altele, ca in afara unei note savuroase de specific al vorbirii, Ianke sau turcul Cadar f olosesc, de fapt, un limbaj moldovenesc supus, nuantat la intorsaturi frazeologice care-l coloreaza sustinut. Sa urmarim pasajul in care Ianke, evreul limbut si cu permanenta tendinta de filozofare, isi declara - sincer dar, totusi, tragicomic - suferinta in fata pozitiei "forte" a comunitatii care-i ameninta si painea saraca si viata Anei: "Eu cu ce sa traiesc? Copii cu ce sa-i hranesc? Am muncit o viata intreaga ca sa ajung la batranete sa dau faliment? Ei bine! N-am sa marit fata.
Am s-o omor, daca asa vreti voi." In bucuriafinala ce-i umple sufletul, rasuna cu deosebire nota triumfului "dreptului sau la viata": "Si ce daca-s un biet ovrei batran si prost si urat? Ce? N-am dreptul si eu sa ma incalzesc la soare?" El cere nu numai libertatea existentei proprii ci si sensul major al vietii, implinit prin grija si truda puse in slujba fericirii Anei. "Nu pot sa sadesc si eu o floare frumoasa si s-o ingrijesc, s-o fac mai frumoasa? "
Daca Tache, cu toata intelepciunea lui sobra si plina de bun simt, este mai palid realizat (autorul marturisea ca a vrut sa faca din acest personaj un negustor "destept pe dinauntru si prost pe dinafara'), Ianke domina scena, ca un adevarat tip uman, construit cu o rara patrundere a psihologiilor, un om cu uluitoare resurse sufletesti: dincolo de manifestarile caracterului sau, Ianke traieste prin pitorescul limbajului, de o mare savoare fiind plasticitatea limbajului moldovenesc pe care se pliaza accentul semit.
Semnificatia prezentei scenice a lui Cadar depaseste, prin inteligenta si hotararea acestuia, inteligibilul vorbirii sale; totdeauna el pune pe o balanta faptele, iar pe alta gandul bun venit de la Alah, solutiile sale avand ceva de aritmetica simpla si inteleapta "Cadar putin vorbestem, Ianke mult vorbestem.
Adunam si dam in doi".
Valoarea de capodopera a acestei drame marunte, dar in fapt o comedie reprezentativa pentru calitatea umorului si omeniei ce dagaja permanent este conferita de finetea schitelor psihologice, de comicul replicilor scanteietoare, de siguranta scriiturii unui om de teatru versat si arhitecturarea in simetrii precise a unor situatii atat de vesele. Ea a ingaduit unor mari actori de virtuozitate (I. Sarbu, Al. Jugam, Jules Cazaban, Stefan Ciubotarasu, Ion Manu, Toma Caragiu) sa recolteze, in aceasta comedie, succesul cu ecouri prelungi, nemuritoare.
Tag-uri: tache, ianke si cadar, ion popa victor, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :