Mult timp s-a considerat că naţiunea se întemeiază pe fidelitatea faţă de acelaşi principiu, pe practicarea aceleiaşi limbi, pe apartenenţa la aceeaşi rasă. La aceste trăsături ale naţiunii au fost adăugate (începând cu sfârşitul sec. XVIII) următoarele :
- conştiinţa existenţei unei istorii comune, respectiv a unor amintiri comune despre înfrângeri şi victorii naţionale,
- existenţa unei comunităţi de interese şi a unei fraternităţi între oamenii care conlocuiesc pe acelaşi teritoriu. înţelegem prin naţiune o comunitate de oameni care se simt uniţi prin aceleaşi obiceiuri de viaţă sau printr-un anumit mod de-a gândi şi care au sentimentul că formează un grup diferit de celelalte.

Naţiunea este o grupare relativ numeroasă de persoane, delimitată teritorial şi politic, ai cărei membri manifestă loialitate faţă de aceleaşi instituţii şi au sentimentul că aparţin aceleiaşi comunităţi.

Naţiunea este pentru fiecare aceea pe care o revendică, căreia simte că-i aparţine. Uneori, oameni diferiţi ca origine, rasă, cultură simt că aparţin aceleiaşi naţiuni. Bunăoară, americanii alcătuiesc naţiunea americană şi simt că aparţin acesteia în ciuda multiplelor diferenţe care există între eu întâlnim în cadrul naţiunii americane şi rasa albă, şi neagră, şi galbenă, şi roşie şi tot atâtea culturi diferite. Deasupra tuturor diferenţelor stă însă sentimentul apartenenţei la aceeaşi comunitate umană, la naţiunea americană şi la aceeaşi patrie.

Patria este o comunitate politică faţă de care o persoană are sentimentul de apartenenţă şi faţă de care se simte ataşat.
Cum poate fi sesizat sentimental apartenenţei la o naţiune ? Unde şi când putem observa dacă românul se simte român ?

Sentimentul apartenenţei la naţiunea română este lesne de sesizat în comportamentele cotidiene : în învăţarea limbii materne, în bucuria revenirii pe plaiul natal după o călătorie în străinătate, în emoţia încercată atunci când pe stadioane răsună triumfător imnul ţării, în timp ce este arborat tricolorul românesc.
Acest sentiment se intensifică şi mai mult în faţa ameninţărilor externe şi determină „ strângerea rândurilor " pentru apărarea patrimoniului de valori naţionale. Se vorbeşte în acest caz de patrie şi patriotism.
Patria este „ numele sentimental al naţiunii ", iar ideea de patrie desemnează o comunitate afectivă. Patria ar fi însăşi naţiunea, atunci când aceasta devine obiectul ataşamentului membrilor săi faţa de ea.

Dar ce înseamnă a fi patriot, a-ţi iubi patria ?

Există păreri care susţin că patriotismul presupune în mod automat supraevaluarea propriei patrii (pentru că iubirea determină involuntar supraaprecierea) şi subaprecierea altor ţări sau chiar dispreţul faţă de alte ţări. Există ataşa-mente care nu exclud aprecierea obiectivă a altor naţiuni, care nu se întemeiază pe preferinţa exclusivă a propriilor valori naţionale. Există în acelaşi timp ataşamente care se transformă în fanatism şi intoleranţă faţă de alte naţiuni şi care sunt alimentate de ideea că lumea este împărţită în naţiuni superioare şi inferioare, după cum şi culturile corespunzătoare sunt superioare şi inferioare.
In lume nu există însă naţiuni şi culturi superioare şi naţiuni şi culturi inferioare. în lume există doar naţiuni şi culturi diferite, fiecare unică în felul său şi extrem de valoroasă tocmai prin unicitatea ei !

înţelept este să-ţi iubeşti patria fără să ajungi vreodată la dragoste fanatică, care distruge celelalte sentimente şi te face incapabil să apreciezi şi să respecţi alte valori, tradiţii naţionale, alte naţiuni. Iubirea de patrie, conştiinţa apartenenţei la neam nu trebuie să se transforme în rasism, xenofobie sau naţionalism.

---

Tag-uri: social, interactiune, individ, relatii

---

Categorie: Diverse  - ( Diverse - Archiva)

Data Adaugarii: 13 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---