Statistics:
Visits: 7,348 Votes: 2 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Categoriile estetice in opera literara
Q: | Intreaba despre Categoriile estetice in opera literara |
Categoriile estetice sunt noţiuni de maximă generalitate ce caracterizeaza operele de artă, natura sau viaţa socială.
Categoriile estetice sunt: frumosul, graţiosul, sublimul, urâtul, tragicul, comicul, satiricul, ironicul, sarcasmul, grotescul, umoristicul, fantasticul, absurdul.
1 - FRUMOSUL, categorie estetică fundamentală care provoacă satisfacţie, emoţie, datorită armoniei, proporţiei şi echilibrului dintre conţinut şi formă. Apare în toate domeniile vieţii - frumos natural - şi în toate operele literare, în artă • frumosul artistic. Exemple: Luceafărul de M. Eminescu. Gioconda de Leunardo da Vinci, Simfonia a IX-a de Beethoven etc.
2 - GRAŢIOSUL categorie estetică ce numeşte un anumit t ip de impresii estetice declanşate de contemplarea unei opere de artă: delicateţe, gingăşie, fineţe, eleganţă, armonie, sugestie de joc etc.
T. Vianu vede în graţie "documentul unui merit, pe care-l poartă sufletele atât de fericit întocmite încât, fără nici o silinţă şi în chip cu totul natural, toate faptele lor păstrează o întipărire de nobleţe". Exemplu: Floare-aîbastră, Atât de fragedă. Povestea teiului etc. de M Eminescu.
3 - SUBLIMUL, categorie estetică ce sugerează sentimente de ad miraţie şi veneraţie în faţa măreţiei naturii sau faţă de faptele excepţionale ale unor oameni. Sublimul implică pateticul, grandiosul, eroicul, solemnul; creează tensiuni sufleteşti. Sublimul reprezintă "gradul superlativ al frumosului".
Exemple: Luceafărul de M.Eminescu; poemele lui Homer - Iliada şi Odiseea; tragediile lui Sofocle - Antigona, Oedip rege, Electra, Oedip la Colonos, AJax; tragediile lui Euripide - Hecuba, Medeea, Hippolit, Andro-maca, Troienele etc; Vergilius - Eneida; Dante - Divina comedie; W. Sha kespeare - Regele Lear.
4 - URATUL categorie estetică ce reflectă aspecte ale realităţii lipsite de armonie, respingătoare şi care determină un sentiment de neplăcere. Se află în opoziţie cu frumosul şi în operele de artă comportă valenţe estetice
V. Hugo: "Ce urât este urâtul când are pretenţia de a fi frumos".
Exemple: Flori de mucigai, Testament de T. Arghezi; Charles Ba udelaire Florile răului; B. Şt. Deiavrancea - Zobie; V. Hugo - Ndtre Dame de Paris; W. Shakespeare - Richard al III-lea.
5 - TRAGICUL categorie estetică ce se referă la sacrificiul unor eroi excepţionali sau la dispariţia unor valori umane, în confruntări cu forţe potrivnice, producând sentimente puternice de groază sau de ură
T. Vianu: "Tragică este orice viziune a lumii care presupune o ast fel de rânduială a lucrurilor, încât purtătorii valorilor pe care le socotim mai preţioase sunt sortiţi suferinţei şi nimicirii".
După Aristotel - Poetica- emoţia tragică constă în sentimentele de milă şi de frică. "Mila este o suferinţă provocată de vederea unui rău distrugător sau dureros, întâmplat cuiva care nu-l merită şi putând să ne lovească şi pe noi sau pe cineva de-ai noştri, iar frica o tulburare provocată de gândul unui rău iminent, distrugător sau dureros."
Tragicul implică: conflicte puternice, înfrângere sau moarte, admiraţie, compasiune, groază.
Exemple: Al. Philippide, Izgonirea lui Prometeu; Sofocle tragedii Antigona, Oedip rege; Euripide • Medeea; W. Shakespeare Hamlet, Romeo şi Julieta, Regele Lear; P.Corneille - Ciclul: E. O'Neill Din jale s-a întrupat Electra etc.
6 - COMICUL categorie estetică ce implică conflict comic, situaţii, personaje comice, provocând râsul
Titu Maiorescu. în studiul său despre Comediile d-lui Caragiale (1885), relevă esenţa comicului scriitorului: "Lucrarea d-lui Caragiale este originală, comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viaţa noastră socială de astăzi şi le dezvoltă cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul înfăţişării lor în situaţiile anume alese de autor
Stratul social pe care-l înfăţişează mai cu deosebire aceste comedii este luai de jos şi ne arată aspectul unor simţăminte omeneşti, de altminteri aceleaşi la toată lumea, manifestate însă aici cu o notă specifică, adică sub formele unei spoieli de civilizaţie occidentală, strecurată în mod precipitat până în acel strat şi transformată aici într-o adevărată caricatură a culturii moderne."
După modul în care se desfăşoară acţiunea şi, mai ales, deznodământul, comicui are mai multe variante: comicul buf (râs spontan provocat de bufon, arlechin, măscărici etc); comicul burlesc (imitarea unor personaje, fapte); comicul tragic sau tragicomic (împletirea co-micului cu tragicul); comicul umoristic (compasiune, simpatie, înţelegere faţă de unele defecte ale oamenilor); comicul sarcastic (neînduplecat, necruţător, incisiv faţă de situaţii, personaje); comicul grotesc (se evidenţiază urâtul fizic şi moral, se exagerează trăsăturile negative). Comicului îi sunt caracteristice: satiricul, ironia, sarcasmul, persiflarea, grotescul, umoristicul.
Comicui poate fi de caracter, de situaţie, de limbaj, de moravuri, de intrigă
Exemple: Aristofan - Păsările; Moliere - Avarul; Fr Rabelais -Gargantua şi Pantagruel; Cervantes - Don Quijote; V. Hugo - Notre Dame de Paris; W Shakespeare - Nevestele vesele din Windsor; N. V. Gogol Revizorul; V Alecsandri - Chiriţa în Iaşi, Chiriţa în provincie; I. L. Caragiale - O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D-ale carnavalului, Conu Leunida faţă cu reacţiunea, Despre cometă; I Creangă - Povestea lui Harap Alb. Amintiri din copilărie.
7 - FANTASTICUL, categorie estetică ce se caracterizează prin miraculos, fantezie Realul se îmbină cu supranaturalul Ca particularităţi subliniem: schimbarea ritmului în succesiunea momentelor; personajele sunt plăsmuite prin exagerare, tipicul capătă o altă dimen siune.
Fabulosul reprezintă o categorie a fantasticului, care cultivă enor mul, inc.edibilul
Exemple: I Creangă Poveştile; M. Eminescu - Sărmanul Dionis, Făt-Frumos din lacrimă; V. Alecsandri - Legenda ciocârliei; Mircea Eliade - Domnişoara Christina.
8 - ABSURDUL, categorie estetică ce caracterizează dezacordul dintre om şi mediul său social. în Mitul lui Sisif, Ca mus subliniază că: "Sentimentul absurdului nu-i decât divorţul acesta dintre om şi viaţa sa, dintre actor şi decorul său; absurdul se naşte din aceasta confruntare între chemarea omului şi tăcerea iraţională a lumii"
Exemple: Eugene Ionesco - Cântăreaţa cheală, Scaunele,Victimele datoriei, Noul locatar, Ucigaş fără simbrie. Regele moare, Rinocerii, Setea şi foamea (drame); A Camus - Mitul lui Sisif (eseu), Străinul, Ciuma (romane), Neînţelegerea, Starea de asediu, Cei drepţi (drame); F. Kafka - Procesul, Castelul, Jurnal intim (roman); Sartre - Greaţa (roman), Muştele, Cu uşile închise, Diavolul şi bunul Dumnezeu (drame).
Categoriile estetice menţionate mai sus facilitează accesul ta textul literar, pentru o înţelegere mai corectă a acestuia. In general în operele literare se pot identifica mai multe categorii estetice una din acestea putând să fie relevantă.
Categoriile estetice sunt: frumosul, graţiosul, sublimul, urâtul, tragicul, comicul, satiricul, ironicul, sarcasmul, grotescul, umoristicul, fantasticul, absurdul.
1 - FRUMOSUL, categorie estetică fundamentală care provoacă satisfacţie, emoţie, datorită armoniei, proporţiei şi echilibrului dintre conţinut şi formă. Apare în toate domeniile vieţii - frumos natural - şi în toate operele literare, în artă • frumosul artistic. Exemple: Luceafărul de M. Eminescu. Gioconda de Leunardo da Vinci, Simfonia a IX-a de Beethoven etc.
2 - GRAŢIOSUL categorie estetică ce numeşte un anumit t ip de impresii estetice declanşate de contemplarea unei opere de artă: delicateţe, gingăşie, fineţe, eleganţă, armonie, sugestie de joc etc.
T. Vianu vede în graţie "documentul unui merit, pe care-l poartă sufletele atât de fericit întocmite încât, fără nici o silinţă şi în chip cu totul natural, toate faptele lor păstrează o întipărire de nobleţe". Exemplu: Floare-aîbastră, Atât de fragedă. Povestea teiului etc. de M Eminescu.
3 - SUBLIMUL, categorie estetică ce sugerează sentimente de ad miraţie şi veneraţie în faţa măreţiei naturii sau faţă de faptele excepţionale ale unor oameni. Sublimul implică pateticul, grandiosul, eroicul, solemnul; creează tensiuni sufleteşti. Sublimul reprezintă "gradul superlativ al frumosului".
Exemple: Luceafărul de M.Eminescu; poemele lui Homer - Iliada şi Odiseea; tragediile lui Sofocle - Antigona, Oedip rege, Electra, Oedip la Colonos, AJax; tragediile lui Euripide - Hecuba, Medeea, Hippolit, Andro-maca, Troienele etc; Vergilius - Eneida; Dante - Divina comedie; W. Sha kespeare - Regele Lear.
4 - URATUL categorie estetică ce reflectă aspecte ale realităţii lipsite de armonie, respingătoare şi care determină un sentiment de neplăcere. Se află în opoziţie cu frumosul şi în operele de artă comportă valenţe estetice
V. Hugo: "Ce urât este urâtul când are pretenţia de a fi frumos".
Exemple: Flori de mucigai, Testament de T. Arghezi; Charles Ba udelaire Florile răului; B. Şt. Deiavrancea - Zobie; V. Hugo - Ndtre Dame de Paris; W. Shakespeare - Richard al III-lea.
5 - TRAGICUL categorie estetică ce se referă la sacrificiul unor eroi excepţionali sau la dispariţia unor valori umane, în confruntări cu forţe potrivnice, producând sentimente puternice de groază sau de ură
T. Vianu: "Tragică este orice viziune a lumii care presupune o ast fel de rânduială a lucrurilor, încât purtătorii valorilor pe care le socotim mai preţioase sunt sortiţi suferinţei şi nimicirii".
După Aristotel - Poetica- emoţia tragică constă în sentimentele de milă şi de frică. "Mila este o suferinţă provocată de vederea unui rău distrugător sau dureros, întâmplat cuiva care nu-l merită şi putând să ne lovească şi pe noi sau pe cineva de-ai noştri, iar frica o tulburare provocată de gândul unui rău iminent, distrugător sau dureros."
Tragicul implică: conflicte puternice, înfrângere sau moarte, admiraţie, compasiune, groază.
Exemple: Al. Philippide, Izgonirea lui Prometeu; Sofocle tragedii Antigona, Oedip rege; Euripide • Medeea; W. Shakespeare Hamlet, Romeo şi Julieta, Regele Lear; P.Corneille - Ciclul: E. O'Neill Din jale s-a întrupat Electra etc.
6 - COMICUL categorie estetică ce implică conflict comic, situaţii, personaje comice, provocând râsul
Titu Maiorescu. în studiul său despre Comediile d-lui Caragiale (1885), relevă esenţa comicului scriitorului: "Lucrarea d-lui Caragiale este originală, comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viaţa noastră socială de astăzi şi le dezvoltă cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul înfăţişării lor în situaţiile anume alese de autor
Stratul social pe care-l înfăţişează mai cu deosebire aceste comedii este luai de jos şi ne arată aspectul unor simţăminte omeneşti, de altminteri aceleaşi la toată lumea, manifestate însă aici cu o notă specifică, adică sub formele unei spoieli de civilizaţie occidentală, strecurată în mod precipitat până în acel strat şi transformată aici într-o adevărată caricatură a culturii moderne."
După modul în care se desfăşoară acţiunea şi, mai ales, deznodământul, comicui are mai multe variante: comicul buf (râs spontan provocat de bufon, arlechin, măscărici etc); comicul burlesc (imitarea unor personaje, fapte); comicul tragic sau tragicomic (împletirea co-micului cu tragicul); comicul umoristic (compasiune, simpatie, înţelegere faţă de unele defecte ale oamenilor); comicul sarcastic (neînduplecat, necruţător, incisiv faţă de situaţii, personaje); comicul grotesc (se evidenţiază urâtul fizic şi moral, se exagerează trăsăturile negative). Comicului îi sunt caracteristice: satiricul, ironia, sarcasmul, persiflarea, grotescul, umoristicul.
Comicui poate fi de caracter, de situaţie, de limbaj, de moravuri, de intrigă
Exemple: Aristofan - Păsările; Moliere - Avarul; Fr Rabelais -Gargantua şi Pantagruel; Cervantes - Don Quijote; V. Hugo - Notre Dame de Paris; W Shakespeare - Nevestele vesele din Windsor; N. V. Gogol Revizorul; V Alecsandri - Chiriţa în Iaşi, Chiriţa în provincie; I. L. Caragiale - O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D-ale carnavalului, Conu Leunida faţă cu reacţiunea, Despre cometă; I Creangă - Povestea lui Harap Alb. Amintiri din copilărie.
7 - FANTASTICUL, categorie estetică ce se caracterizează prin miraculos, fantezie Realul se îmbină cu supranaturalul Ca particularităţi subliniem: schimbarea ritmului în succesiunea momentelor; personajele sunt plăsmuite prin exagerare, tipicul capătă o altă dimen siune.
Fabulosul reprezintă o categorie a fantasticului, care cultivă enor mul, inc.edibilul
Exemple: I Creangă Poveştile; M. Eminescu - Sărmanul Dionis, Făt-Frumos din lacrimă; V. Alecsandri - Legenda ciocârliei; Mircea Eliade - Domnişoara Christina.
8 - ABSURDUL, categorie estetică ce caracterizează dezacordul dintre om şi mediul său social. în Mitul lui Sisif, Ca mus subliniază că: "Sentimentul absurdului nu-i decât divorţul acesta dintre om şi viaţa sa, dintre actor şi decorul său; absurdul se naşte din aceasta confruntare între chemarea omului şi tăcerea iraţională a lumii"
Exemple: Eugene Ionesco - Cântăreaţa cheală, Scaunele,Victimele datoriei, Noul locatar, Ucigaş fără simbrie. Regele moare, Rinocerii, Setea şi foamea (drame); A Camus - Mitul lui Sisif (eseu), Străinul, Ciuma (romane), Neînţelegerea, Starea de asediu, Cei drepţi (drame); F. Kafka - Procesul, Castelul, Jurnal intim (roman); Sartre - Greaţa (roman), Muştele, Cu uşile închise, Diavolul şi bunul Dumnezeu (drame).
Categoriile estetice menţionate mai sus facilitează accesul ta textul literar, pentru o înţelegere mai corectă a acestuia. In general în operele literare se pot identifica mai multe categorii estetice una din acestea putând să fie relevantă.
Tag-uri: categorii estetice, opere de arta, frumosul, gratiosul, sublimul, uratul, tragicul, comicul, satiricul, ironicul, sarcasmul, grotescul, umoristicul, fantasticul, absurdul |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 17 February '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :