Statistics:
Visits: 2,672 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Leonida Pascalopol din opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu-a treia parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Leonida Pascalopol din opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu-a treia parte |
Inconjurata de rapacitatea Aglaei si a lui Stanica, de invidia Auricai si de vulnerabilitatea si neputinta lui mos Costache, Otilia descopera in Pascalopol (care si el a fost orfan) singura modalitate de a infrunta un mediu ostil si meschin, de a se rupe, in cele din urma, irevocabil de acest mediu, dobandind o pozitie sigura din punct de vedere financiar si un statut onorabil.
Eleganta respectuoasa, protocolara aproape, venita din „cresterea lui aleasa", generozitatea izvorata dintr-un simt aristocratic al altruismului, reactiile ponderate si sentimentele exprimate echilibrat, marcheaza nuantat raporturile lui Pascalopol cu toate personajele, fara deosebire, chiar si cu cele a caror ostilitate fata de Otilia este fatisa, prea bine-cunoscuta eroului. Deseori el raspunde cu tact in sinuarilor rautacioase ori aprecierilor tendentioase rostite neobosit de Aglae si Aurica. Priveste cu intelegere, cel mult ironica, si condescendenta micile tertipuri prin care mos Costache si Stanica Ratiu cauta sa-i speculeze bunavointa, dincolo de limita decentei.
In relatie cu aceste personaje, Pascalopol ilustreaza nobletea si superioritatea rationalitatii fata de instinctualitate. Daca, in raportul de forte ce sustin conflictul, Aglae si Stanica sunt prezente nocive, energii malefice, distructive, Pascalopol reprezinta, prin opozitie, principiul armoniei, al coerentei si masurii.
Situat, ca si Felix si Otilia, deasupra tensiunilor izvorate din lupta subterana pentru mostenire, dar avand in comparatie cu cei doi avantajul binefacator al maturitatii si al prestigiului social dat de origine si de prosperitatea in afaceri, Pascalopol este singurul care poate contracara eficient rautatea si meschinaria manifestate in forme extreme. Nu intamplator mos Costache apeleaza la sprijinul lui atunci cand se hotaraste sa transfere, fara stiinta Aglaei, o parte din bani intr-un cont personal al Otiliei. Tot Pascalopol („grecoteiul", cum il numeste iritat Stanica) este cel care aduce un doctor competent pentru a-l consulta pe mos Costache, victima a masinatiunilor Aglaei si ale lui Stanica Ratiu.
Prin descrierea interiorului casei din Bucuresti a lui Pascalopol descoperim, impreuna cu Felix Sima, rafinamentul artistic, gustul apolinic al ordinii si al armoniei, atractia pentru obiectele rare, mai ales de provenienta exotica, eruditia indelung exersata - care laolalta definesc si intregesc personalitatea lui Pascalopol. (E de adaugat ca aceeasi noblete si aristocratie, dar intr-un chip mai rustic, le intalnim si in imaginile de interior ale descrierii conacului din Baragan).
Episodul prilejuieste naratorului omniscient si o fireasca incursiune in trecutul personajului, prin tehnica rezumatului.
Secventa cu secventa, naratorul compune, treptat si cu transparenta simpatie, profilul-tip al mosierului rafinat si epicureu, neuitand sa sublinieze, din aceeasi perspectiva a lui Felix Sima, contrastul pregnant dintre acesta si apa-ritiile caricaturale, aproape grotesti ale lui mos Costache si Aglaei.
Prin „pasiunea clasificatiei morale" (D. Micu) pe care o dovedeste autorul, avem astfel, in Enigma Otiliei, finetea si delicatetea, generozitatea si nobletea artistica (desi sub fonna aptitudinii creatoare deviate) fata in fata cu vulgaritatea si marginirea, indolenta si impostura.
Eleganta respectuoasa, protocolara aproape, venita din „cresterea lui aleasa", generozitatea izvorata dintr-un simt aristocratic al altruismului, reactiile ponderate si sentimentele exprimate echilibrat, marcheaza nuantat raporturile lui Pascalopol cu toate personajele, fara deosebire, chiar si cu cele a caror ostilitate fata de Otilia este fatisa, prea bine-cunoscuta eroului. Deseori el raspunde cu tact in sinuarilor rautacioase ori aprecierilor tendentioase rostite neobosit de Aglae si Aurica. Priveste cu intelegere, cel mult ironica, si condescendenta micile tertipuri prin care mos Costache si Stanica Ratiu cauta sa-i speculeze bunavointa, dincolo de limita decentei.
In relatie cu aceste personaje, Pascalopol ilustreaza nobletea si superioritatea rationalitatii fata de instinctualitate. Daca, in raportul de forte ce sustin conflictul, Aglae si Stanica sunt prezente nocive, energii malefice, distructive, Pascalopol reprezinta, prin opozitie, principiul armoniei, al coerentei si masurii.
Situat, ca si Felix si Otilia, deasupra tensiunilor izvorate din lupta subterana pentru mostenire, dar avand in comparatie cu cei doi avantajul binefacator al maturitatii si al prestigiului social dat de origine si de prosperitatea in afaceri, Pascalopol este singurul care poate contracara eficient rautatea si meschinaria manifestate in forme extreme. Nu intamplator mos Costache apeleaza la sprijinul lui atunci cand se hotaraste sa transfere, fara stiinta Aglaei, o parte din bani intr-un cont personal al Otiliei. Tot Pascalopol („grecoteiul", cum il numeste iritat Stanica) este cel care aduce un doctor competent pentru a-l consulta pe mos Costache, victima a masinatiunilor Aglaei si ale lui Stanica Ratiu.
Prin descrierea interiorului casei din Bucuresti a lui Pascalopol descoperim, impreuna cu Felix Sima, rafinamentul artistic, gustul apolinic al ordinii si al armoniei, atractia pentru obiectele rare, mai ales de provenienta exotica, eruditia indelung exersata - care laolalta definesc si intregesc personalitatea lui Pascalopol. (E de adaugat ca aceeasi noblete si aristocratie, dar intr-un chip mai rustic, le intalnim si in imaginile de interior ale descrierii conacului din Baragan).
Episodul prilejuieste naratorului omniscient si o fireasca incursiune in trecutul personajului, prin tehnica rezumatului.
Secventa cu secventa, naratorul compune, treptat si cu transparenta simpatie, profilul-tip al mosierului rafinat si epicureu, neuitand sa sublinieze, din aceeasi perspectiva a lui Felix Sima, contrastul pregnant dintre acesta si apa-ritiile caricaturale, aproape grotesti ale lui mos Costache si Aglaei.
Prin „pasiunea clasificatiei morale" (D. Micu) pe care o dovedeste autorul, avem astfel, in Enigma Otiliei, finetea si delicatetea, generozitatea si nobletea artistica (desi sub fonna aptitudinii creatoare deviate) fata in fata cu vulgaritatea si marginirea, indolenta si impostura.
Tag-uri: leunida pascalopol, enigma otiliei, george calinescu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :