Statistics:
Visits: 1,792 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Aurica Tulea din opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu-a doua parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Aurica Tulea din opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu-a doua parte |
Personaj static (imobil), eroina este antrenata in fluxul evenimentelor fara sa-si schimbe psihologia, facand impresia de „papusa mecanica" al carei „arc a fost intors pana la capat" (Nicolae Manolescu).
Ca si Aglae, Titi ori Simion Tulea, Aurica actioneaza si reactioneaza, confruntata cu anumite situatii, din instinct, se adapteaza la nivelul purului automatism, neavand o conceptie morala a vietii si nici capacitatea motivarii propriilor acte. Ceea ce-i canalizeaza toate energiile interioare este obsesia maritisului, fixata pe o psihologie rudimentara. Aceasta obsesie ii alimenteaza vesnica ura fata de cei care, neinteresati, nu raspund „asalturilor" ei asidue (este cazul lui Felix) si vesnica invidie fata de fetele care, dupa cum crede ea, au „noroc", realizand mariaje mai mult ori mai putin reusite.
Complexata, pe Otilia o priveste, in mod eronat, din pur automatism, ca pe o rivala, eternul obstacol in calea implinirii visurilor ei maritale. Posibilitatea adoptarii Otiliei de catre mos Costache i se pare o „enormitate detestabila", de fapt o sperie perspectiva in care Otilia ar beneficia de avere si de o pozitie sociala onorabila, fapt care, in convingerea Auricai, ar face-o mult mai atragatoare pentru barbati.
Natura primara, Aurica nu dispune de rafinamentul necesar mascarii ori controlarii sentimentului de aversiune, revarsandu-si ostilitatea automatic si reducandu-i pe ceilalti la masura instinctelor si gandirii ei obscure, rudi-mentare. Vestea logodirii Otiliei cu Pascalopol ii provoaca hohote de plans.
O alta modalitate de caracterizare, specifica romanului realist obiectiv, este comentariul auctorial prin care naratorul omniscient realizeaza personajului o „fisa caracterologica", recurgand la tehnica rezumatului si compri-mand timpul din istorie la nivelul discursului.
Comentariul digresiv al naratorului o surprinde pe Aurica in situatii tipice, cu gesturi si atitudini stereotipe, care demonstreaza faptul ca eroina traieste instinctual, in afara optiunii si a motivatiei. In absenta unei conceptii morale, existenta sa este automatizata. Devine inca o data limpede faptul ca eroina nu este gandita ca individualitate, ci ca aparitie tipica, exponent al unei scheme ori categorii morale. O masca in multimea de masti ce compune o frapanta „comedie a automatismelor" (Nicolae Manolescu). Asemenea celorlalti membri ai familiei Tulea, Aurica ilustreaza ipostaza primara a umanului.
Ca si mama ei, Aurica isi justifica insuccesul prin „cumintenie". Intelegand gresit ca atractia exercitata de Otilia asupra barbatilor se datoreaza comportamentului neconventional al acesteia, Aurica o imita caricatural prin stridenta vulgara a aparitiilor sale. Daca, insa, pentru Otilia libertatea este dezideratul existential suprem (ideea „ca atunci cand s-ar fi plictisit n-ar fi fost libera sa faca ce voia, o inspaimanta"), Aurica duce o existenta incorsetata in prejudecati si subordonata unui unic scop (casatoria) si va ramane, ironia destinului, constant, prizoniera unei excesive autoritati si griji materne.
Ca si in cazul celorlalte personaje construite dupa modelul lui Balzac, este remarcabila tehnica prin care autorul selecteaza si combina amanunte distinctive (reprezentate de situatii, gesturi, replici, comportament) necesare tipizarii.
Ca si Aglae, Titi ori Simion Tulea, Aurica actioneaza si reactioneaza, confruntata cu anumite situatii, din instinct, se adapteaza la nivelul purului automatism, neavand o conceptie morala a vietii si nici capacitatea motivarii propriilor acte. Ceea ce-i canalizeaza toate energiile interioare este obsesia maritisului, fixata pe o psihologie rudimentara. Aceasta obsesie ii alimenteaza vesnica ura fata de cei care, neinteresati, nu raspund „asalturilor" ei asidue (este cazul lui Felix) si vesnica invidie fata de fetele care, dupa cum crede ea, au „noroc", realizand mariaje mai mult ori mai putin reusite.
Complexata, pe Otilia o priveste, in mod eronat, din pur automatism, ca pe o rivala, eternul obstacol in calea implinirii visurilor ei maritale. Posibilitatea adoptarii Otiliei de catre mos Costache i se pare o „enormitate detestabila", de fapt o sperie perspectiva in care Otilia ar beneficia de avere si de o pozitie sociala onorabila, fapt care, in convingerea Auricai, ar face-o mult mai atragatoare pentru barbati.
Natura primara, Aurica nu dispune de rafinamentul necesar mascarii ori controlarii sentimentului de aversiune, revarsandu-si ostilitatea automatic si reducandu-i pe ceilalti la masura instinctelor si gandirii ei obscure, rudi-mentare. Vestea logodirii Otiliei cu Pascalopol ii provoaca hohote de plans.
O alta modalitate de caracterizare, specifica romanului realist obiectiv, este comentariul auctorial prin care naratorul omniscient realizeaza personajului o „fisa caracterologica", recurgand la tehnica rezumatului si compri-mand timpul din istorie la nivelul discursului.
Comentariul digresiv al naratorului o surprinde pe Aurica in situatii tipice, cu gesturi si atitudini stereotipe, care demonstreaza faptul ca eroina traieste instinctual, in afara optiunii si a motivatiei. In absenta unei conceptii morale, existenta sa este automatizata. Devine inca o data limpede faptul ca eroina nu este gandita ca individualitate, ci ca aparitie tipica, exponent al unei scheme ori categorii morale. O masca in multimea de masti ce compune o frapanta „comedie a automatismelor" (Nicolae Manolescu). Asemenea celorlalti membri ai familiei Tulea, Aurica ilustreaza ipostaza primara a umanului.
Ca si mama ei, Aurica isi justifica insuccesul prin „cumintenie". Intelegand gresit ca atractia exercitata de Otilia asupra barbatilor se datoreaza comportamentului neconventional al acesteia, Aurica o imita caricatural prin stridenta vulgara a aparitiilor sale. Daca, insa, pentru Otilia libertatea este dezideratul existential suprem (ideea „ca atunci cand s-ar fi plictisit n-ar fi fost libera sa faca ce voia, o inspaimanta"), Aurica duce o existenta incorsetata in prejudecati si subordonata unui unic scop (casatoria) si va ramane, ironia destinului, constant, prizoniera unei excesive autoritati si griji materne.
Ca si in cazul celorlalte personaje construite dupa modelul lui Balzac, este remarcabila tehnica prin care autorul selecteaza si combina amanunte distinctive (reprezentate de situatii, gesturi, replici, comportament) necesare tipizarii.
Tag-uri: aurica tulea, enigma otiliei, george calinescu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :