Statistics:
Visits: 1,356 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Aspecte ale frazeologiei lingvistice
Q: | Intreaba despre Aspecte ale frazeologiei lingvistice |
Orice limba cunoaste imbinari lexicale, valoarea semantica a carora se indeparteaza mai mult sau mai putin de sensurile fiecarui cuvint luat aparte.in acest sens ne apar locutiunile, expresiile frazeologice, expresiile idiomatice s.a.
"Locutiunea este o constructie constanta din doua sau mai multe cuvinte care se comporta ca un cuvint si deci are un continut semantic unitar; locutiunea nu este o simpla suma a sensurilor obisnuite ale elementelor componente, ci o lexicalizare..." [Iordan I., Robu V., p. 336]. Frazeologismul este "acea imbinare osificata de cuvinte (mai rar propozitii) care se repeta in limba data intr-o constructie sintactica fixata, gata facuta, cu o valoare semantica speciala, acceptata de vorbitorii limbii respective".[Corlateanu N., Melniciuc I., p. 119]. Idiomele s unt expresiile care au aparut drept rezultat al unui fapt istoric concret,sunt niste "constructii sintactice osificate."[ Ibidem, p. 122] si se intrebuinteaza ca un tot intreg, iar vorbitorul n-are posibilitatea de a schimba locul elementelor componente.
Diferiti cercetatori categorisesc imbinarile "sudate" din punct de vedere semantic, in mod diferit. De exemplu N. Corlateanu si I. Melniciuc in lucrarea "Lexicologia" disting urmatoarele categorii de frazeologisme: unitati frazeologice si idiome sau expresii idiomatice [ Corlateanu N., Melniciuc I., p. 120].
Iorgu Iordan le numeste locutiuni, iar locutiunile substantivale – "compuse" si "izolari": pierde-vara, zgiriie brinza s.a. [ Iorgu I.]. Al Philippide le numeste idiotisme. [ Philippide Al., p. 97].
Locutiunea constituie o bogatie a limbii. Aceste imbinari s-au format de-a lungul secolelor si sunt niste elemente importante ale expresivitatii. Ele apar, practic, in toate stilurile, dar mai ales in limba vorbita.
Fiecare cuvint luat aparte va avea alt inteles, decit sensul pe care il are intreaga imbinare "sudata". De exemplu adjectivul alb este inclus uneori in sintagme cu forma fixa: piine alba, aur alb, carbune alb, vite albe, arme albe. Piine alba are in vedere nu numai piinea alba de griu, dar in genere, toate cerealierele. "Paine alba se mai zice in genere la griu,ovaz si secara." (B. P. Hasdeu).Prin vite albe se subintelege vitele mari cornute, care nu-s numaidecit albe. Armele albe sunt armele cu lama de otel, arme fara foc: cutitul, baioneta, sabia. in sens figurat prin carbune alb se au in vedere cursurile de apa, folosite ca sursa de energie electrica; aur alb inseamna "bumbac".
In paralexemele vite albe, arme albe numai cuvintele determinate isi pastreaza sensul propriu, pe cind determinatul isi pierde acest sens (in categoria vitelor albe pot fi boi sau vaci de culoare neagra sau alte culori). In celelalte paralexeme (piine alba, carbune alb, aur alb) nici determinatul si nici determinativul nu-si pastreaza sensul propriu, opunindu-se din acest punct de vedere constructiilor sintactice libere,
In care fiecare cuvint iti pastreaza sensul. De exemplu, in sintagmele pinza alba, zahar alb, basma alba etc. este vorba de basma, pinza, zahar, care intr-adevar au culoare alba.
Asadar, frazeologismele sunt imbinari stabile de cuvinte, care apar in limba ca o constructie sintactica, gata facuta, si au o valoare semantica speciala pe care au acceptat-o vorbitorii acestei limbi.
"Locutiunea este o constructie constanta din doua sau mai multe cuvinte care se comporta ca un cuvint si deci are un continut semantic unitar; locutiunea nu este o simpla suma a sensurilor obisnuite ale elementelor componente, ci o lexicalizare..." [Iordan I., Robu V., p. 336]. Frazeologismul este "acea imbinare osificata de cuvinte (mai rar propozitii) care se repeta in limba data intr-o constructie sintactica fixata, gata facuta, cu o valoare semantica speciala, acceptata de vorbitorii limbii respective".[Corlateanu N., Melniciuc I., p. 119]. Idiomele s unt expresiile care au aparut drept rezultat al unui fapt istoric concret,sunt niste "constructii sintactice osificate."[ Ibidem, p. 122] si se intrebuinteaza ca un tot intreg, iar vorbitorul n-are posibilitatea de a schimba locul elementelor componente.
Diferiti cercetatori categorisesc imbinarile "sudate" din punct de vedere semantic, in mod diferit. De exemplu N. Corlateanu si I. Melniciuc in lucrarea "Lexicologia" disting urmatoarele categorii de frazeologisme: unitati frazeologice si idiome sau expresii idiomatice [ Corlateanu N., Melniciuc I., p. 120].
Iorgu Iordan le numeste locutiuni, iar locutiunile substantivale – "compuse" si "izolari": pierde-vara, zgiriie brinza s.a. [ Iorgu I.]. Al Philippide le numeste idiotisme. [ Philippide Al., p. 97].
Locutiunea constituie o bogatie a limbii. Aceste imbinari s-au format de-a lungul secolelor si sunt niste elemente importante ale expresivitatii. Ele apar, practic, in toate stilurile, dar mai ales in limba vorbita.
Fiecare cuvint luat aparte va avea alt inteles, decit sensul pe care il are intreaga imbinare "sudata". De exemplu adjectivul alb este inclus uneori in sintagme cu forma fixa: piine alba, aur alb, carbune alb, vite albe, arme albe. Piine alba are in vedere nu numai piinea alba de griu, dar in genere, toate cerealierele. "Paine alba se mai zice in genere la griu,ovaz si secara." (B. P. Hasdeu).Prin vite albe se subintelege vitele mari cornute, care nu-s numaidecit albe. Armele albe sunt armele cu lama de otel, arme fara foc: cutitul, baioneta, sabia. in sens figurat prin carbune alb se au in vedere cursurile de apa, folosite ca sursa de energie electrica; aur alb inseamna "bumbac".
In paralexemele vite albe, arme albe numai cuvintele determinate isi pastreaza sensul propriu, pe cind determinatul isi pierde acest sens (in categoria vitelor albe pot fi boi sau vaci de culoare neagra sau alte culori). In celelalte paralexeme (piine alba, carbune alb, aur alb) nici determinatul si nici determinativul nu-si pastreaza sensul propriu, opunindu-se din acest punct de vedere constructiilor sintactice libere,
In care fiecare cuvint iti pastreaza sensul. De exemplu, in sintagmele pinza alba, zahar alb, basma alba etc. este vorba de basma, pinza, zahar, care intr-adevar au culoare alba.
Asadar, frazeologismele sunt imbinari stabile de cuvinte, care apar in limba ca o constructie sintactica, gata facuta, si au o valoare semantica speciala pe care au acceptat-o vorbitorii acestei limbi.
Tag-uri: referat, frazeologism, lexicologie, semantica |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 06 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :