Statistics:
Visits: 3,000 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Arca lui Noe - personajul Ion
Q: | Intreaba despre Arca lui Noe - personajul Ion |
Romanul ilustreaza generaul prin particular. De asemenea, el transcendentalizeaza cauzalitatea, imaginand finalitatea. Mana romancierului e dirijata de intentionalitate, caci el aseaza intotdeauna sfarsitul inaintea incepututlui. In loc sa sesizeze realitatea care e o succesiune de evenimente-inexplicabile si imprevizibile-o priveste ca pe un proces incheiat-explicabil si previzibil ; universul lui nu este real, ci logic.
In viziunea lui Manolescu, romanele realiste si naturaliste sunt mai degraba imagini ale destinului decat ale vietii. Naratorul omniscient este divinitatea centrala a unui sistem. Semnele predestinarii sunt pretutindeni in jurul eroului, in biografia, in faptele sau in trasaturile lui. El nu e liber, e manipulat. I se interzice hazardul, accidentalul, exceptia, in fond singularitatea. Totul anticipeaza, anticipeaza. Nu e o lume a oamenilor, ci a semnelor.
Fiecarui erou (dar si cititorului) ‘i se fac semne’.
Vorbind pana aici de realism obiectiv, la Rebreanu insa, Manolescu a avut in vedere o acceptiune retorica a termenului ce desemneaza capacitatea naratorului de a influenta direct fictiunea, de a-si lasa personajele sa se prezinte singure, numind-o impersonalitate. Romancierul vrea sa creeze mpresia ca e un observator omniscient al lumii, acest lucru fiind reflectat in special in ‘Ion’.
In ‘Ion’, unde intra in joc fatalitatea cea mai sumbra, cerculk finalist se incheie si romanul se confrunta cu Tragetia. Cand la pagina 15 apare Savista, Oloaga, si din gura ei principalele personaje isi aud rostite numele, cvintetul tragic s-a alcatuit. Hora din primul capitol este o hora a soartei. Batalia dintre Ion si George la carciuma, este ca o repetitie generala in vederea crimei : acestea nu sunt simple semne premonitorii, ci elemente ale unui centru esential al existentei.
Personajele din ‘Ion’, seamana cu niste masive forte ale naturii, existenta lor este privita fara relativism, cuprinsa intr-o temporalitate lenta, ce trece parca deasupra istoriei, ingloband-o in sine.
Manolescu vede in centrul romanului patima lui Ion, ca forma a instinctului de posesiune. Ion este victima innascuta si mareata a fatalitatii biologice. Nivelul conflictului fiind acela natural-biologic, omul psihologic sau moral nu are ce cauta aici. Ion traieste in preistoria moralei, intr-un paradis foarte crud, el e asa zicand bruta ingenua.
Un alt Rebreanu decat in ‘Ion’ apare in ‘Padurea spanzuratilor’. Manolsescu gaseste deosebiuri esentiale intre cele doua romane, pronind de la prima pagina a ‘Pdurii spanzuratilor’. Paragraful initial este un fel de punere in temea si exprima nemijlocit pe narator. De la alineatul al doilea inainte, perspectiva se schimba. Acest lucru nu se intampla in ‘Ion’, unde perspectiva ramane auctoriala.
In viziunea lui Manolescu, romanele realiste si naturaliste sunt mai degraba imagini ale destinului decat ale vietii. Naratorul omniscient este divinitatea centrala a unui sistem. Semnele predestinarii sunt pretutindeni in jurul eroului, in biografia, in faptele sau in trasaturile lui. El nu e liber, e manipulat. I se interzice hazardul, accidentalul, exceptia, in fond singularitatea. Totul anticipeaza, anticipeaza. Nu e o lume a oamenilor, ci a semnelor.
Fiecarui erou (dar si cititorului) ‘i se fac semne’.
Vorbind pana aici de realism obiectiv, la Rebreanu insa, Manolescu a avut in vedere o acceptiune retorica a termenului ce desemneaza capacitatea naratorului de a influenta direct fictiunea, de a-si lasa personajele sa se prezinte singure, numind-o impersonalitate. Romancierul vrea sa creeze mpresia ca e un observator omniscient al lumii, acest lucru fiind reflectat in special in ‘Ion’.
In ‘Ion’, unde intra in joc fatalitatea cea mai sumbra, cerculk finalist se incheie si romanul se confrunta cu Tragetia. Cand la pagina 15 apare Savista, Oloaga, si din gura ei principalele personaje isi aud rostite numele, cvintetul tragic s-a alcatuit. Hora din primul capitol este o hora a soartei. Batalia dintre Ion si George la carciuma, este ca o repetitie generala in vederea crimei : acestea nu sunt simple semne premonitorii, ci elemente ale unui centru esential al existentei.
Personajele din ‘Ion’, seamana cu niste masive forte ale naturii, existenta lor este privita fara relativism, cuprinsa intr-o temporalitate lenta, ce trece parca deasupra istoriei, ingloband-o in sine.
Manolescu vede in centrul romanului patima lui Ion, ca forma a instinctului de posesiune. Ion este victima innascuta si mareata a fatalitatii biologice. Nivelul conflictului fiind acela natural-biologic, omul psihologic sau moral nu are ce cauta aici. Ion traieste in preistoria moralei, intr-un paradis foarte crud, el e asa zicand bruta ingenua.
Un alt Rebreanu decat in ‘Ion’ apare in ‘Padurea spanzuratilor’. Manolsescu gaseste deosebiuri esentiale intre cele doua romane, pronind de la prima pagina a ‘Pdurii spanzuratilor’. Paragraful initial este un fel de punere in temea si exprima nemijlocit pe narator. De la alineatul al doilea inainte, perspectiva se schimba. Acest lucru nu se intampla in ‘Ion’, unde perspectiva ramane auctoriala.
Tag-uri: ion, arca lui noe, roman |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 14 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :