Statistics:
Visits: 1,364 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Riga Crypto si Laponia Enigel
Q: | Intreaba despre Riga Crypto si Laponia Enigel |
Textul face parte din grupul poemelor de tip balada scrise de Ion Barbu, alaturi de
"Dupa melci", "Nastratin Hogea la Isarlack" si "Domnisoara Hus". Lirica poetului se divide in 3 cicluri, dupa clasificarea lui Tudor Vianu din monografia "Ion Barbu":
-ciclul parnasian, ce cuprinde versuri realizate dupa modelul curentului literar cu acelasi nume, descriptive si creatoare de simboluri ample.
- al doilea , ciclul ermetic cuprinde versuri greu acesibile cititorului obisnuit datorita endofaziei, altfel spus faptului ca se imita tipul vorbiri in gand, cu sine insusi, mai putin explicita decat vorbire adresata cuiva. Ciclul baladesc cuprinde poezii scrise sub forma de balade, exotice ca loc al desfasurarii actiunii si centrate pe cate o tema filozofica.
Riga Crypton si Lapona Enigel a fost conceputa dupa tehnica naratiunii cu rama: un prim strat narativ relateaza date despre cadrul in care se istoriseste continutul infatisat in cel de-al doilea strat, continutul propriuzis al povestirii. Cel dintai strat aici evoca o nunta medievala, unde, la "spartul" ei nuntasi solicita unui "mult indaratnic menestrel", poet si cantaret medieval ambulant ,sa mai "zica" o data cantecul "cu enigel si riga crypto".
Balada propriuzisa atribuita menestrelului, in partea ei introductiva, incepe prin a face prezentarea personajelor:" crai Crypto inima ascunsa", ce "imparatea peste bureti" si o "lapona mica linistita, Cu piei; pre nume Enigel" apoi relateaza imprejurarile apropieri dintre cele doua personaje. Aflata in trecere spre sud, in cautarea de pasune pentru hrana turmei sale de reni, Enigel se opreste in poiana rigai Crypto, unde adoarme. In timp ce doarme se desfasoara dialogul dintre ea si Crypto, partea mediana a baladei.
Dialogul incepe cu o ispitire a tinerei fete de catre "regele ciuperca", ce o imbie cu fragi culesi pentru ea, spre a o determina sa ramana langa el. Oferta respinsa de catre Enigel, sub pretextul ca va culege "fragi fragezi mai la vale".
dupa care urmeaza cererea rigai Crypto de a fi si el cules, rugaminte respinsa de Enigel sub pretextul aspectului plapand, necopt al "regelui ciuperca", care la randul sau afirma refuzul de a se coace, incompatibilitatea dintre ei si lumina solara, si o invita pe fata sa ramana, "In somn fraged si racoare". Ca raspuns Enigel isi declara atractia irezistibila fata de astru, pentru a-si motiva refuzul.
partea finala a baladei cantata de menestrel, si a intregului text totodata, este o relatare a sfarsitului rigai Crypto: ars de lumina solara se descompune" sucul dulce se inacreste", trece in randul fiintelor-plante mitice reputate ca malefice.
Semnificatia filozofica a poemului consta in afirmarea faptului ca omul este o fiinta preponderent spirituala, ce reuseste sa depaseasca partea materiala, carnala din el , dominand-o. ideea aceasta o recunoastem in motivarea refuzului de catre lapona a refuzului adresat rigai
Crypto de a ramane langa el, in umbra din poiana , daca acceptam ca Soarele reprezinta spiritul "Ca daca in iarna sunt facuta,Si ursl alb mi-e varl drept, Din umbra deasa,desfacuta, Ma-nchin la soarele-ntelept.", iar pe riga Crypto, drept simbol pentru viata pur materiala, carnalapentru instinct, valoare pe care personajul o are pentru ca in poem reprezinta masculinitatea.
Aceasta in conformitate cu traditia simbolisticii, pornind de la forma ciupercii, dar si i n conformitate cu sugestii ale textului barbian care trimite la reprezentari ale virilitatii:" La soare, roata se mareste;
la umbra numa carnea cresteSi somn e carnea, se desumfla Dar vant si umbra iar o umfla".
referitor la sursele folosite pentru a crea Riga Crypto si Lapona Enigel, Ion Barbu
afirma ca textul este o reluare inversata a motivului dragostei dinter o fiinta inferioara si una superioara, dezvoltat de Mihai Eminescu in Luceafarul.
Afirmatia sa poate fi precizata, aratand ca aici fiinta inferiaora aspira catre iubire cu o fiinta umana, iar in poemul eminescian aspiratia se face de la superior catre inferior.
"Dupa melci", "Nastratin Hogea la Isarlack" si "Domnisoara Hus". Lirica poetului se divide in 3 cicluri, dupa clasificarea lui Tudor Vianu din monografia "Ion Barbu":
-ciclul parnasian, ce cuprinde versuri realizate dupa modelul curentului literar cu acelasi nume, descriptive si creatoare de simboluri ample.
- al doilea , ciclul ermetic cuprinde versuri greu acesibile cititorului obisnuit datorita endofaziei, altfel spus faptului ca se imita tipul vorbiri in gand, cu sine insusi, mai putin explicita decat vorbire adresata cuiva. Ciclul baladesc cuprinde poezii scrise sub forma de balade, exotice ca loc al desfasurarii actiunii si centrate pe cate o tema filozofica.
Riga Crypton si Lapona Enigel a fost conceputa dupa tehnica naratiunii cu rama: un prim strat narativ relateaza date despre cadrul in care se istoriseste continutul infatisat in cel de-al doilea strat, continutul propriuzis al povestirii. Cel dintai strat aici evoca o nunta medievala, unde, la "spartul" ei nuntasi solicita unui "mult indaratnic menestrel", poet si cantaret medieval ambulant ,sa mai "zica" o data cantecul "cu enigel si riga crypto".
Balada propriuzisa atribuita menestrelului, in partea ei introductiva, incepe prin a face prezentarea personajelor:" crai Crypto inima ascunsa", ce "imparatea peste bureti" si o "lapona mica linistita, Cu piei; pre nume Enigel" apoi relateaza imprejurarile apropieri dintre cele doua personaje. Aflata in trecere spre sud, in cautarea de pasune pentru hrana turmei sale de reni, Enigel se opreste in poiana rigai Crypto, unde adoarme. In timp ce doarme se desfasoara dialogul dintre ea si Crypto, partea mediana a baladei.
Dialogul incepe cu o ispitire a tinerei fete de catre "regele ciuperca", ce o imbie cu fragi culesi pentru ea, spre a o determina sa ramana langa el. Oferta respinsa de catre Enigel, sub pretextul ca va culege "fragi fragezi mai la vale".
dupa care urmeaza cererea rigai Crypto de a fi si el cules, rugaminte respinsa de Enigel sub pretextul aspectului plapand, necopt al "regelui ciuperca", care la randul sau afirma refuzul de a se coace, incompatibilitatea dintre ei si lumina solara, si o invita pe fata sa ramana, "In somn fraged si racoare". Ca raspuns Enigel isi declara atractia irezistibila fata de astru, pentru a-si motiva refuzul.
partea finala a baladei cantata de menestrel, si a intregului text totodata, este o relatare a sfarsitului rigai Crypto: ars de lumina solara se descompune" sucul dulce se inacreste", trece in randul fiintelor-plante mitice reputate ca malefice.
Semnificatia filozofica a poemului consta in afirmarea faptului ca omul este o fiinta preponderent spirituala, ce reuseste sa depaseasca partea materiala, carnala din el , dominand-o. ideea aceasta o recunoastem in motivarea refuzului de catre lapona a refuzului adresat rigai
Crypto de a ramane langa el, in umbra din poiana , daca acceptam ca Soarele reprezinta spiritul "Ca daca in iarna sunt facuta,Si ursl alb mi-e varl drept, Din umbra deasa,desfacuta, Ma-nchin la soarele-ntelept.", iar pe riga Crypto, drept simbol pentru viata pur materiala, carnalapentru instinct, valoare pe care personajul o are pentru ca in poem reprezinta masculinitatea.
Aceasta in conformitate cu traditia simbolisticii, pornind de la forma ciupercii, dar si i n conformitate cu sugestii ale textului barbian care trimite la reprezentari ale virilitatii:" La soare, roata se mareste;
la umbra numa carnea cresteSi somn e carnea, se desumfla Dar vant si umbra iar o umfla".
referitor la sursele folosite pentru a crea Riga Crypto si Lapona Enigel, Ion Barbu
afirma ca textul este o reluare inversata a motivului dragostei dinter o fiinta inferioara si una superioara, dezvoltat de Mihai Eminescu in Luceafarul.
Afirmatia sa poate fi precizata, aratand ca aici fiinta inferiaora aspira catre iubire cu o fiinta umana, iar in poemul eminescian aspiratia se face de la superior catre inferior.
- Morometii de Marin Preda - rezumat (66014 visits)
- Chirita in provincie de Vasile Alecsandri - prezentare generala (40848 visits)
- Caracterul Bildungsroman al Povestii lui Harap Alb (24996 visits)
- Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (22419 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu - prezentare generala (22000 visits)
- Romania intre Orient si Occident (20124 visits)
- Figuri de stil - Definitii si exemple (20026 visits)
- Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri - Fisa de lectura (19758 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - demonstratie ca este povestire (17110 visits)
- Monastirea Argesului - comentariu literar (16106 visits)
- In vreme de razboi de Ion Luca Caragiale - prezentare generala (15552 visits)
- Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu - comentariu literar (15220 visits)
- Lacustra de George Bacovia - comentariu literar (15064 visits)
- Vizita... de Ion Luca Caragiale - Caracterizarea personajului principal, Ionel (14686 visits)
- Plumb de George Bacovia - comentariu literar (13722 visits)
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Scoala
- Dispute
- Timp
- Cuvinte
- 10. 2
- Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
- Caracterizarea personajului Stavrache din opera In vreme de razboi scrisa de I. L. Caragiale
- Referat despre poezia Elegia a cincea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a treia parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-a doua parte
- Comentariul operei Morometii scrisa de Marin Sorescu-prima parte
- Despre Marin Preda si opera sa
- Caracterizarea personajelor in opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a cincea parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a patra parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a treia parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-a doua parte
- Referat despre opera Enigma Otiliei-prima parte
Categorie: Eseuri - ( Eseuri - Archiva)
Data Adaugarii: 20 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :