Statistics:
Visits: 2,434 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Schita: D-l Goe de Ion Luca Caragiale
Q: | Intreaba despre Referat despre Schita: D-l Goe de Ion Luca Caragiale |
Schita este o opera literara in proza de mica intindere, cu actiune simpla, infatisand un moment semnificativ din viata unuia sau a mai multor personaje.
Caracteristici:
• Actiunea este simpla, concentrata, redusa la un singur episod care cuprinde punctul culminant si deznodamantul:
• Apar personaje putine, care sunt sumar caracterizate"
• Modurile de expunere folosite sunt:
- Naratiunea (principal);
- Dialogul (secundar);
• Cuprinde mici "scene" din viata cotidiana;
• Surprinde gesturi, atitudini, fapte, stari sufletesti, situatii caracteristice;
D-l Goe...
(Povestire)
Apartinanand epocii marilor clasici, I.L.Caragiale a fost un mare dramaturg si prozator. In volumul "Momente si Schite",Caragiale alcatuieste un tablou comic al sfarsitului de se col, abordand, diverse domenii ale societatii: scoala ("Pedagog de scoala noua", "Bacalaureat" "Lantul Slabiciunilor"), familia ("Vizita" "D-l Goe..."), administratia publica ("Caldura Mare") si viata politica("Telegrame").
Elev cu rezultate slabe "tanarul Goe"este dus la Bucuresti,cu prilejul sarbatorii nationale de 10 Mai, ca sa nu mai ramana repetent si anul acela.Cele trei doamne care-l insotesc cu o deosebita grija, oferindu-i aceasta nemeritata recompensa, sunt: mamitica, mam’mare,si tanti Mita.
Baiatul poarta un frumos un frumos costum de marinar,palariedin paie cu inscriptia "Le Formidable" si sub paglica palariei, biletul de calatorie care a fost infipt de tanti Mita fiindca "asa tin barbatii biletul".
Cele trei doamne, impreuna cu Goe, asteptau nerabdatori sosirea trenului, pe peronul garii in urbea X. Nerabdator si obisnuit sa i se faca pe plac, Goe comanda incruntat ca trenul sa soseasca mai repede. Mam’mare incearca sa-l linisteasca, sarutandu-l pe "puisor"si potrivindu-i incantata palaria: "Vezi ce bine-i sade lui – zice mam’mare – cu costumul de marinel?".
In admiratia declarata a doamnelor "tanarul Goe"le intreaba cu obraznicie si fara menajamente "discutia filologica", facandu-le "proaste" si corectandu-le, dar intr-un mod total gresit, cu termenul de "mariner".
In contrast cu situatia sa de repetent, mam’mare recunoaste cu admirati"cultura"nepotului:"Apoi de!n-a invatat toata lumeacarte ca d-ta" iar tanti Mitai se alatura numindu-l "procopsit". Trenul soseste, doamnele isi gasesc locuri in compartiment, iar Goe ramane pe coridor "cu barbatii".
Avertizat prieteneste de un tanar bine intentionat sa nu mai scoata capul pe fereastra, copilul ii raspunde obraznic, refuzand cu incapatanare sa ia in seama sfatul primit. Goe este parca jicnit de modul in care i se adresase("mititelule")si de gestul ocrotitor de a-l ttage putin inapoi,nelasandu-l sa faca ce vrea "Ce vrei tu, uratule?". Raspunsul jignitor al baiatului, gestul necviincios de a se stramba la strain sunt urmate de o purtare sfidatoare la adresa celui care indraznise sa-l contrarieze:se agata cu mainile de vergeaua de alarma si scoate capul afara. Dar ingrozit, isi retrage capul gol si incepe sa "zbiere" dupa doamne. Poruncitor, batand cu picioarele si urland mai tare, Goe cere ca trenul sa opreasca deoarece i-a zburat palaria.
Controlorul gasindu-l pe Goe fara bilet, ameninta sa-l coboare la prima statie daca doamnele nu vor plati biletul si amenda. Admonestandu-l pe tanarul care ii atrasese atentia, ele incearca sa ii ia apararea sa ii ia apararea copilului: "Cee vinovat baiatul daca i-a zburat palaria" .in cele din urma, biletulsi amenda sunt platite. Mamita il cearta pe copil zguduindu-l de mana. Mam’mare ii ia apararea, spunand ca este foarte sensibil( "simtitor")si il smunceste spre ea. Clatinat de vagon Goe se loveste cu nasul de clanta compartimentului si incepe sa urle din nou. El este repede consolat de cele trei insotitoare: "Ad’, sa-l pupe mam’mare ca trece".
Cunoscandu-si nepotul, bunica fusese prevazatoaresi-i luase inca o bereta asortata cu uniforma. I-o aseaza pe cap, scuipand-ul sa nu-l deoache si il "saruta dulce". Incidentul fusese uitat, doamnele, privindu-si cu admiratie nepotul. Numai mamita parea a fi mai severa aratandu-si supararea prefacandu-se ca plange. Goe o admonesteaza sever "Las ca stiu eu ca te prefaci!". In final, mamita ii ofera copilului ciocolata pentru impacare.
Profitand de nesupraveghearea familiei, Goe, iesit pe coridor sa manance "ciucalata" ramane blocat in "compartimentul unde intra o singura persoana". Eliberat de controlor, baiatul nu este certat ca plecase fara sa ceara voie, ci este sarutat dulce de catre cele trei doamne, scapate de sperietura, ca si cand l-ar fi revazut dupa o indelungata absenta.
Mam-mare hotaraste sa stea pe coridor, pe un geamantan strain ca sa-l "pazeasca" pe Goe ca sa nu i se mai intample ceva. Acesta se suie pe gemantansi trage semnalul de alarma. Trenul se opreste brusc iar tanti Mita iese speriata din compartiment, temandu-se de o noua isprava a nepotelului.
Controlorii nu-l descopera pe faptas dar constata ca maneta fusese trasa din acelasi compartiment in care "marinelul"isi pierduse palaria. In scurt timp, mam’mare "dormea" cu "puisorul" in brate, de teama sa nu mai plateasca o noua amenda.
Familia soseste la Bucuresti cu o mica intarziere.Toate obrazniciile lui Goe sunt uitate si impreuna cu familia pleaca cu trasura "la bulivar".
Caracteristici:
• Actiunea este simpla, concentrata, redusa la un singur episod care cuprinde punctul culminant si deznodamantul:
• Apar personaje putine, care sunt sumar caracterizate"
• Modurile de expunere folosite sunt:
- Naratiunea (principal);
- Dialogul (secundar);
• Cuprinde mici "scene" din viata cotidiana;
• Surprinde gesturi, atitudini, fapte, stari sufletesti, situatii caracteristice;
D-l Goe...
(Povestire)
Apartinanand epocii marilor clasici, I.L.Caragiale a fost un mare dramaturg si prozator. In volumul "Momente si Schite",Caragiale alcatuieste un tablou comic al sfarsitului de se col, abordand, diverse domenii ale societatii: scoala ("Pedagog de scoala noua", "Bacalaureat" "Lantul Slabiciunilor"), familia ("Vizita" "D-l Goe..."), administratia publica ("Caldura Mare") si viata politica("Telegrame").
Elev cu rezultate slabe "tanarul Goe"este dus la Bucuresti,cu prilejul sarbatorii nationale de 10 Mai, ca sa nu mai ramana repetent si anul acela.Cele trei doamne care-l insotesc cu o deosebita grija, oferindu-i aceasta nemeritata recompensa, sunt: mamitica, mam’mare,si tanti Mita.
Baiatul poarta un frumos un frumos costum de marinar,palariedin paie cu inscriptia "Le Formidable" si sub paglica palariei, biletul de calatorie care a fost infipt de tanti Mita fiindca "asa tin barbatii biletul".
Cele trei doamne, impreuna cu Goe, asteptau nerabdatori sosirea trenului, pe peronul garii in urbea X. Nerabdator si obisnuit sa i se faca pe plac, Goe comanda incruntat ca trenul sa soseasca mai repede. Mam’mare incearca sa-l linisteasca, sarutandu-l pe "puisor"si potrivindu-i incantata palaria: "Vezi ce bine-i sade lui – zice mam’mare – cu costumul de marinel?".
In admiratia declarata a doamnelor "tanarul Goe"le intreaba cu obraznicie si fara menajamente "discutia filologica", facandu-le "proaste" si corectandu-le, dar intr-un mod total gresit, cu termenul de "mariner".
In contrast cu situatia sa de repetent, mam’mare recunoaste cu admirati"cultura"nepotului:"Apoi de!n-a invatat toata lumeacarte ca d-ta" iar tanti Mitai se alatura numindu-l "procopsit". Trenul soseste, doamnele isi gasesc locuri in compartiment, iar Goe ramane pe coridor "cu barbatii".
Avertizat prieteneste de un tanar bine intentionat sa nu mai scoata capul pe fereastra, copilul ii raspunde obraznic, refuzand cu incapatanare sa ia in seama sfatul primit. Goe este parca jicnit de modul in care i se adresase("mititelule")si de gestul ocrotitor de a-l ttage putin inapoi,nelasandu-l sa faca ce vrea "Ce vrei tu, uratule?". Raspunsul jignitor al baiatului, gestul necviincios de a se stramba la strain sunt urmate de o purtare sfidatoare la adresa celui care indraznise sa-l contrarieze:se agata cu mainile de vergeaua de alarma si scoate capul afara. Dar ingrozit, isi retrage capul gol si incepe sa "zbiere" dupa doamne. Poruncitor, batand cu picioarele si urland mai tare, Goe cere ca trenul sa opreasca deoarece i-a zburat palaria.
Controlorul gasindu-l pe Goe fara bilet, ameninta sa-l coboare la prima statie daca doamnele nu vor plati biletul si amenda. Admonestandu-l pe tanarul care ii atrasese atentia, ele incearca sa ii ia apararea sa ii ia apararea copilului: "Cee vinovat baiatul daca i-a zburat palaria" .in cele din urma, biletulsi amenda sunt platite. Mamita il cearta pe copil zguduindu-l de mana. Mam’mare ii ia apararea, spunand ca este foarte sensibil( "simtitor")si il smunceste spre ea. Clatinat de vagon Goe se loveste cu nasul de clanta compartimentului si incepe sa urle din nou. El este repede consolat de cele trei insotitoare: "Ad’, sa-l pupe mam’mare ca trece".
Cunoscandu-si nepotul, bunica fusese prevazatoaresi-i luase inca o bereta asortata cu uniforma. I-o aseaza pe cap, scuipand-ul sa nu-l deoache si il "saruta dulce". Incidentul fusese uitat, doamnele, privindu-si cu admiratie nepotul. Numai mamita parea a fi mai severa aratandu-si supararea prefacandu-se ca plange. Goe o admonesteaza sever "Las ca stiu eu ca te prefaci!". In final, mamita ii ofera copilului ciocolata pentru impacare.
Profitand de nesupraveghearea familiei, Goe, iesit pe coridor sa manance "ciucalata" ramane blocat in "compartimentul unde intra o singura persoana". Eliberat de controlor, baiatul nu este certat ca plecase fara sa ceara voie, ci este sarutat dulce de catre cele trei doamne, scapate de sperietura, ca si cand l-ar fi revazut dupa o indelungata absenta.
Mam-mare hotaraste sa stea pe coridor, pe un geamantan strain ca sa-l "pazeasca" pe Goe ca sa nu i se mai intample ceva. Acesta se suie pe gemantansi trage semnalul de alarma. Trenul se opreste brusc iar tanti Mita iese speriata din compartiment, temandu-se de o noua isprava a nepotelului.
Controlorii nu-l descopera pe faptas dar constata ca maneta fusese trasa din acelasi compartiment in care "marinelul"isi pierduse palaria. In scurt timp, mam’mare "dormea" cu "puisorul" in brate, de teama sa nu mai plateasca o noua amenda.
Familia soseste la Bucuresti cu o mica intarziere.Toate obrazniciile lui Goe sunt uitate si impreuna cu familia pleaca cu trasura "la bulivar".
Tag-uri: referat, ion luca caragiale, rezumat, schita, bac |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 06 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :