Statistics:
Visits: 1,764 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Prepozitia si Interjectia
Q: | Intreaba despre Referat despre Prepozitia si Interjectia |
Prepozitia.Locutiuni prepozitionale
Prepozitia este partea de votbire care leaga un complement sau un atribut de cuvintele determinate.
Prepozitiile sunt:
-simple: cu, de, dupa, in, la, pe.
-compuse:de la, de pe, de langa, despre, intre etc.
In limba romana contemporana, prepozitia cere cazul:
-Acuzativ:marea majoritate a prepozitiilor: pe, la, pana, cu, din etc.
-Genitiv: contra, asupra, si prepozitiile provenite din adverbe articulate, inaintea, inapoia, deasupra, dedesubtul, inauntrul etc.
Aceste prepozitii cer dativ cand se afla inaintea unui pronume personal, forma neaccentuata (asupra-mi) si acuzativul, cand se afla inaintea unui adjectiv pronominal posesiv (asupra mea).
-dativ: asemenea, aidoma, contrar, conform, potrivit (provenite din adverbe), datori ta, multumita, (provenite din participii), gratie, (provenita din substantiv).
Locutiunea prepozitionala: este grupul unitar de cuvinte care se comporta ca o prepozitie.
Locutiunile prepozitionale cer cazul:
-genitiv:in fata, in spatele, in urma, in jurul etc. Cer cazul dativ inaintea unui pronume personal(in juru-mi) si cazul acuzativ inaintea unui adjectiv pronominal posesiv (in jurul sau).
-Acuzativ: faţă de, in loc de, in afara de, impreuna cu, conform cu etc.Aceste locutiuni au drept ultimo termen o prepozitie care cere cazul Acuzativ.
Cojunctia.Locutiuni conjunctionale
Conjunctia este partea de vorbire care leaga, in fraza, doua propozitii(de acelasi fel sau diferite) sau, in propozitie, doua parti de propozitie de acelasi fel:subiecte, nume predicative, atribute, complemente.
Conjunctiile sunt dupa forma:
-simple: si, dar, iar, ci sa, ca daca, desi etc.
-compuse:ca sa, ci, si etc.
-coordonatoare: cand leaga partile de propozitie de acelasi fel sau propozitie de acelasi fel sau propozitiile de acelasi fel, principale sau secunadare.
-subordonatoare: cand leaga propozitiile secunadare de propozitiile regente –sa, ca, daca, fiindca, desi, incat, etc.
Conjunctiile coordonatoare sunt:
-copulative
–si, nici
-adversative
– dar, air, insa, ci (inaintea acestor conjunctii;se pune totdeauna virgula;cand se afla in interiorul propozitiei, conjunctia insa nu se desparte prin virgula).
-disjunctive:
sau, ori, fie(cand aceste conjunctii sunt perechi, virgula preceda obligatoriu al doilea termen; de exemplu: sau scrii, sau citesti).
-conclusive:
-deci, asadar(conjunctia deci nu se desparte prin virgula de restul propozitiei, in timp ce conjunctia asadar se desparte prin virgula).
Conjunctia si mai poate fi adversativa(I-am dat banii, si nu mi-a dat) si conclusive (Glumeste, si nu-mi pasa).Conjunctia iar mai poate fi copulativa (Dana a maturat, iar Anca a sters praful).
Locutiunea conjunctionala:
--este grupul unitary de cuvinte care se comporta ca o conjunctie.
Locutiunile conjunctionale sunt:
-coordonatoare:
-copulative :-precum si:
-adversative :-numai ca:
-conclusive :-prin urmare:
-subordonatoare: -fara sa, macar ca, cu toate ca, pana sa, de vreme ce, o data ce, pentru ca sa, etc.
Interjectia
-este partea de vorbire care, folosita exclamativ, exprima senzatii, stari sufletesti, indemnuri sau reproduce sunete din natura(onomatopee).
Interjectiile sunt:
-simple :-ah, o, ei, uf, hm, etc.
-compuse: tic-tac, hei-rup, hodoronc-tronc, etc.
Interjectiile simple repetate (cioc-cioc!) nu trebuie confundate cu interjectiile compuse.
Exista si cateva locutiuni interjectionale: pe naiba, pacatele mele.
Interjectiile de adresare sunt folosite de emitator pentru a se adresa direct unei persoane (ma, ba, bre, etc.) sau pentru a atrage atentia receptorului asupra unui lucru.(hei, bai, ia, iata, uite etc.)
Dupa interjectie se pot folosi:
-virgula;
-semnul exclamarii.
Interjectiile cu functie sintactica in propozitie nu se despart prin virgula.Uneori, cand acestea sunt onomatopee, se pune semnul exclamarii dupa ele.
Functiile sintactice ale interjectiei:
-fara functie sintactica de parte de propozitie: Tii, da;cald e!
-predicat verbal:Rata tusti! In apa.
-nume predicativ:E vai de el.
-complement circumstantial de mod:Mergea lipa-lipa.
Prepozitia este partea de votbire care leaga un complement sau un atribut de cuvintele determinate.
Prepozitiile sunt:
-simple: cu, de, dupa, in, la, pe.
-compuse:de la, de pe, de langa, despre, intre etc.
In limba romana contemporana, prepozitia cere cazul:
-Acuzativ:marea majoritate a prepozitiilor: pe, la, pana, cu, din etc.
-Genitiv: contra, asupra, si prepozitiile provenite din adverbe articulate, inaintea, inapoia, deasupra, dedesubtul, inauntrul etc.
Aceste prepozitii cer dativ cand se afla inaintea unui pronume personal, forma neaccentuata (asupra-mi) si acuzativul, cand se afla inaintea unui adjectiv pronominal posesiv (asupra mea).
-dativ: asemenea, aidoma, contrar, conform, potrivit (provenite din adverbe), datori ta, multumita, (provenite din participii), gratie, (provenita din substantiv).
Locutiunea prepozitionala: este grupul unitar de cuvinte care se comporta ca o prepozitie.
Locutiunile prepozitionale cer cazul:
-genitiv:in fata, in spatele, in urma, in jurul etc. Cer cazul dativ inaintea unui pronume personal(in juru-mi) si cazul acuzativ inaintea unui adjectiv pronominal posesiv (in jurul sau).
-Acuzativ: faţă de, in loc de, in afara de, impreuna cu, conform cu etc.Aceste locutiuni au drept ultimo termen o prepozitie care cere cazul Acuzativ.
Cojunctia.Locutiuni conjunctionale
Conjunctia este partea de vorbire care leaga, in fraza, doua propozitii(de acelasi fel sau diferite) sau, in propozitie, doua parti de propozitie de acelasi fel:subiecte, nume predicative, atribute, complemente.
Conjunctiile sunt dupa forma:
-simple: si, dar, iar, ci sa, ca daca, desi etc.
-compuse:ca sa, ci, si etc.
-coordonatoare: cand leaga partile de propozitie de acelasi fel sau propozitie de acelasi fel sau propozitiile de acelasi fel, principale sau secunadare.
-subordonatoare: cand leaga propozitiile secunadare de propozitiile regente –sa, ca, daca, fiindca, desi, incat, etc.
Conjunctiile coordonatoare sunt:
-copulative
–si, nici
-adversative
– dar, air, insa, ci (inaintea acestor conjunctii;se pune totdeauna virgula;cand se afla in interiorul propozitiei, conjunctia insa nu se desparte prin virgula).
-disjunctive:
sau, ori, fie(cand aceste conjunctii sunt perechi, virgula preceda obligatoriu al doilea termen; de exemplu: sau scrii, sau citesti).
-conclusive:
-deci, asadar(conjunctia deci nu se desparte prin virgula de restul propozitiei, in timp ce conjunctia asadar se desparte prin virgula).
Conjunctia si mai poate fi adversativa(I-am dat banii, si nu mi-a dat) si conclusive (Glumeste, si nu-mi pasa).Conjunctia iar mai poate fi copulativa (Dana a maturat, iar Anca a sters praful).
Locutiunea conjunctionala:
--este grupul unitary de cuvinte care se comporta ca o conjunctie.
Locutiunile conjunctionale sunt:
-coordonatoare:
-copulative :-precum si:
-adversative :-numai ca:
-conclusive :-prin urmare:
-subordonatoare: -fara sa, macar ca, cu toate ca, pana sa, de vreme ce, o data ce, pentru ca sa, etc.
Interjectia
-este partea de vorbire care, folosita exclamativ, exprima senzatii, stari sufletesti, indemnuri sau reproduce sunete din natura(onomatopee).
Interjectiile sunt:
-simple :-ah, o, ei, uf, hm, etc.
-compuse: tic-tac, hei-rup, hodoronc-tronc, etc.
Interjectiile simple repetate (cioc-cioc!) nu trebuie confundate cu interjectiile compuse.
Exista si cateva locutiuni interjectionale: pe naiba, pacatele mele.
Interjectiile de adresare sunt folosite de emitator pentru a se adresa direct unei persoane (ma, ba, bre, etc.) sau pentru a atrage atentia receptorului asupra unui lucru.(hei, bai, ia, iata, uite etc.)
Dupa interjectie se pot folosi:
-virgula;
-semnul exclamarii.
Interjectiile cu functie sintactica in propozitie nu se despart prin virgula.Uneori, cand acestea sunt onomatopee, se pune semnul exclamarii dupa ele.
Functiile sintactice ale interjectiei:
-fara functie sintactica de parte de propozitie: Tii, da;cald e!
-predicat verbal:Rata tusti! In apa.
-nume predicativ:E vai de el.
-complement circumstantial de mod:Mergea lipa-lipa.
Tag-uri: referat, prepozitia, interjectia, gramatica |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 30 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :